Made in RO

Apa sărată, un aliat prețios pentru sănătate

ianuarie 23, 2022
/ / /
Comments Closed
Ursul,Lake,Resort,From,Sovata,,Mures,County,,Transylvania,,Romania

 

Nămol, apă sărată…sănătate pură! Nu, nu vorbim despre marea Moartă, dar putem compara acest loc cu unul mai aproape. Pentru aproape aceleași beneficii ai o soluție mai la îndemână: Lacul Ursu din Sovata! Sau altfel spus: Marea Moarta a Transilvaniei. Pentru că da, avem și noi resurse prețioase, cu efecte miraculoase asupra organsimului, iar apa sărată din lacul Ursu este una dintre acestea.

Cu milioane de ani în urmă, locul actual pe care se află Sovata a fost o lagună în care ajungea sarea din mare. Astăzi, lacul Ursu reprezintă unul dintre factorii naturali de cură de la Sovata, pentru că apa sa conține săruri și minerale cu o mare putere de vindecare. Și trebuie să ajungi și tu acolo! De ce? Pentru că ai toate motivele, iar Lacul Ursu este cel mai important motiv pentru care trebuie sa ajungi la Sovata. Datorită salinității sale ridicate, de 300g/l la adâncime, acest lac mai este denumit și Marea Moartă a Transilvaniei și ne putem mândri cu acest fapt.

Lacul Ursu, singurul lac helioterm din Europa

Apa sărată a acestui lac este acoperită de un strat de 10-15 cm de apă dulce provenită din precipitații. Acest strat acționează ca o barieră termică, concentrând razele solare asemenea unei lentile până la o adâncime de 2 metri. Acest fenomen se numește heliotermie. De altfel, lacul Ursu din Sovata este singurul lac helioterm din Europa și este caracterizat de straturi de apă sărată cu diferite densități și temperaturi, care captează și înmagazinează căldura soarelui.

Prin ce se remarcă apa lacului Ursu?

Ei bine, tocmai prin concentrația mare de sare! Aceasta conferă apei proprietăți antibacteriene și antiinflamatorii pentru tratarea infecțiilor, problemelor de mobilitate și afecțiunilor respiratorii prin intermediul terapiilor cu inhalații. Apa lacului are efecte miraculoase care se resimt și acționează la mai multe niveluri: cutanat, osmotic, metabolic, hormonal, imun, termic. La aceastea se adaugă reglarea psiho-neuro-imuno-endocrină pe care o asigură apa.

 

 

Read More

3 rețete românești aproape uitate

ianuarie 18, 2022
/ / /
Comments Closed
Untitled collage (44)

Mâncarea de gutui, Laptele de bou sau Bujenița sunt trei feluri de mâncare ce fac parte din gastronomia românească de mai bine de un secol. Astăzi, ne-am propus să le redescoperim și, de ce nu, chiar să le încercăm în propria bucătărie.

„Laptele de bou” este un fel de mâncare aproape dispărut, dar despre care se spune că are o origine pierdută în negurile timpului. Se pare că era preparat destul de des în urmă cu 100 de ani în Maramureş, dar şi în zona Munţilor Apuseni.

Ingrediente: o cană cu semințe de dovleac, decojite (adică în jur de 800 de grame), 1 litru de lapte/apă;1 praf de sare; mămăligă. Modul de preparare este foarte simplu: laptele se pune la fiert, iar între timp seminţele de dovleac se prăjesc la cuptor şi se macină până se obţine o făină fină. Făina care rezultă din seminţe de dovleac se adaugă în laptele dat în clocot. Se amestecă aceste ingrediente până când se obţine o pastă groasă. Apoi, se adaugă sare şi se mai fierbe la foc mic timp de 10 minute. Laptele de bou era servit, în varianta străveche, cu o felie de mămăligă coaptă pe plită, pe sare, ulterior a fost înlocuită de o felie de pâine prăjită.

 

mancare-de-gutui Untitled collage (46)

Mâncarea de gutui este o rețetă pe cât de veche, pe atât de delicioasă. Acest fel de mâncare va ieși cu atât mai savuroasă, dacă este făcută toamna târziu, când gutuile sunt foarte bine coapte.

Rețeta de mâncare de gutui sună cam așa: Se spală gutuile bine, până se înlătură puful, se curăţă de sâmburi, se taie felii de un centimetru grosime. Zahărul se caramelizează uşor pe foc mic și se adaugă gutuile, apoi se pune batonul de scorţişoară şi apa. Se lasă să fiarbă în câteva clocote, doar câteva minute, după care se ia cratiţa de pe foc. Într-o altă cratiță se încălzeşte uleiul, se adaugă apoi amidonul amestecându-se să nu se prindă. După un minut se pune peste el compoziţia cu gutuile, se adaugă praful de sare şi se lasă să fiarba 10 minute, până se înmoaie sufucient de bine gutuile. Pentru ca mâncarea de gutui să iasă exact cum ne place, se poate reduce sau suplimenta cantitatea de zahăr, la fel şi cantitatea de apă, se mai poate adăuga în timpul procesului  de fierbere, dacă se îngroaşă prea tare.

O altă rețetă foarte veche, românească, este Bujeniţa, un preparat care în trecut se făcea din carne de vânat. În special, din căprior şi mistreţ. Este o carne de vânat afumată cu cetină şi rumeguş de brad. Întâi carnea se făcea fâşii, se spăla şi se marina mai ales cu o cană de vin şi usturoi, lăsată într-o covată. Mai apoi, după ce se scurgea bine, se punea la fum rece timp de o săptămână şi era servită.

Read More

Sfantul Andrei – Traditii, obiceiuri si superstitii

noiembrie 20, 2021
/ / /
Comments Closed
sfantul-andrei-620x330

Santandrei este o mare divinitate geto-daca peste care crestinii au suprapus pe Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat, ocrotitorul Romaniei.

El a preluat numele si data de celebrare ale Apostolului Andrei (30 noiembrie), cel care a predicat in primele decenii dupa nasterea lui Iisus pe pamanturile Daciei. El trebuie sa se fi bucurat de mare respect de vreme ce ziua lui de celebrare a inlocuit o importanta divinitate precrestina, personificare a lupului. Numele zeului uzurpat s-a pierdut. Noaptea de Santandrei (29 – 30 noiembrie) si ciclul de innoire a timpului, care se suprapun peste perioada calendaristica a Dionisiacelor Campenesti si cu fermentarea vinului in butoaie la popoarele tracice, pastreaza numeroase urme precrestine.

Halloween-ul romanesc

Pana la inceputul secolului al XX-lea se organizau in Colinele Tutovei, in noaptea de Santandrei, petreceri de pomina ale tinerilor, asemanatoare cu Revelionul. Pentru a fi feriti de actiunea malefica a moroilor si strigoilor, tinerii camuflau si ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele si usile casei unde se desfasura petrecerea inainte de lasatul serii. De altfel, petrecerea se numea, local, Noaptea Strigoilor, timp nefast, cand strigoii vii isi parasesc trupurile fara stirea lor, iar strigoii morti ies din sicrie, morminte si cimitire pentru a provoca suferinte oamenilor. Aceasta izbucnire de bucurie se desfasura in chiar postul Nasterii Domnului (Postul Craciunului). Dimineata, pe lumina zilei, tinerii ieseau in curtea casei unde o  covata cu usturoi era jucata in mijlocul horei de un flacau. Se impartea usturoiul si, in mare veselie, se intorceau pe la casele lor. Incepea un nou an. Usturoiul privegheat se pastra ca ceva sfant, la icoana, si se folosea peste an ca leac pentru vindecarea bolilor, pentru prinderea farmecelor si descantecelor etc.
sfantul-andrei-2

Iata cateva traditii si obiceiuri care se pun in practica in aceasta noapte:

– Fetele care vor sa se marite ascund sub perna un fir de busuioc, pentru a-si visa iubitul.

-La miezul noptii, fetele intorc un ulcior de lut cu gura in jos, pun pe fundul vasului 3 carbuni incinsi si rostesc o incantatie, pentru a cuceri inima baiatului iubit.

-O alta metoda pentru a afla cum arata ursitul este urmatoarea: fata tine doua lumanari aprinse in mana si priveste intr-un pahar cu apa in care a fost aruncata o verighete sfintita, pentru cununie.

-In aceasta noapte, cei care vor sa afle dezlegarea unor mistere sau enigme din trecut trebuie sa participe la un ritual bizar in cimitir. Intr-un vas cu apa descantata, ei vor vedea tot ce s-a intamplat.

-Spiritele rele nu vor avea acces in casa daca gospodinele vor intoarce seara toate canile si vasele cu gura in jos.

-Tot pentru alungarea spiritelor se agata usturoi la intrare, iar animalelor li se pune in mancare busuioc si in apa cateva picaturi de agheasma.

-Se pune grau la incoltit, pentru ca gospodarii sa afle cum va fi revolta de anul viitor, dar si cat de prospera va fi casa si familia lui.

– Nu in ultimul rand, vremea din aceasta noapte ne va spune cum va fi iarna care urmeaza. Sa speram ca vor avea parte de cer senin, pentru ca atunci iarna va fi blanda.

Read More

4 motive în plus pentru care să alegi o vacanță la Sovata

noiembrie 15, 2021
/ / /
Comments Closed
sovata-7

Sovata a fost menționată pentru prima data ca loc tămăduitor într-un document din 1597, dar abia în 1850 devine stațiune balneară. Dacă încă nu ai ajuns la Sovata, poate că te întrebi: Ce are Sovata atât de special, încât să îl facă pe un necunoscător să aleagă această destinație vindecătoare?

Ei bine, stațiunea Sovata are câteva caracteristici ce-i conferă calitatea de unicat în rândul stațiunilor balneare din țară și din străinatate, care sigur te vor convinge să o vizitezi cât mai repede.

În centrul stațiunii se află cel mai mare lac helioterm din Europa: Lacul Ursu

Supranumit (pe drept cuvânt) „Marea Moartă a Transilvaniei”, deoarece la adâncimea de 18 metri, Lacul Ursu atinge salinitatea de 300 g/litru, salinitate pe care o întâlnim la Marea Moartă din Israel spre suprafață.

O altă caracteristică importantă a acestuia este aceea că are o dublă stratificare: termică și salină. La suprafața lacului există un strat de 10-15 cm de apă dulce provenită din precipitații și câteva pâraie, strat cu temperatură scăzută vara, circa 25 de grade Celsius. Acest strat focalizează razele soarelui asemenea unei lentile, către straturile cu salinitatea crescândă spre adâncime, astfel încât stratul de la adâncimea de circa 1,5-2 metri, numit strat mezoterm, în timpul verii atinge temperaturi foarte mari de până la 45 de grade Celsius. Căldura înmagazinată de la soare (‘helio’-term) în timpul zilelor de vară, este împiedicată să scadă de către stratul de apă dulce de la suprafață. În luna iunie acest efect este de obicei maxim: o persoană imersată în apă va simți o temperatură maximă în zona picioarelor, pentru ca ea să scadă ușor spre torace, în timp ce la nivelul umerilor, gâtului este de doar 25 de grade Celsius. Astfel, se obține un efect intens de gimnastică vasculară paralel cu efectul de relaxare musculo-articulară intensă, dar și o eficientă protecție cardio-vasculară în zona cordului și, mai ales, a capului prin stratul răcoros de la suprafață.

Apa sărată hiperconcentrată a lacului este extrem de benefică în tratarea multor afecțiuni

Această apă ameliorează inflamațiile articulare, reface mobilitatea corpului în totalitate, reechilibrează endocrin în caz de hipofuncție tiroidiană, ovariană, suprarenaliană, dar și metabolic, în caz de artrită urică sau creștere ponderală.

Aer extrem de pur și vegetație abundentă

Un aspect foarte important: în zonă nu există poluare industrială! În plus, aerul de la Sovata este bogat în aeroioni negative, mai ales în zona Lacului Ursu și a salbei de lacuri mai mici de pe același masiv de sare (Lacul Mierlei, Aluniș, Roșu, Verde). O altă curiozitate este vegetația extrem de abundentă în ciuda solului sărat. Oriunde pe glob unde există masive de sare, vegetația din zonă este săracă sau zona este complet aridă, deșertică. La Sovata coexistă aerul pur, apa sărată, masivele de sare vizibile chiar la suprafață pe alocuri și vegetația extrem de abundentă și verde chiar și iarna. Climatul de aici este de cruțare, sedativ, caracterizat de variații foarte mici ale temperaturii, precipitațiilor, umezelii, vitezei vântului, presiunii atmosferice, ceea ce face ca sejurul să detensioneze intens psihicul și să combată oboseala cronică.

Infrastructura stațiunii este complet refăcută din anii 2009

Complexul hotelier Ensana (parte a lantului Health Spa European Ensana), compus din hotelurile recent renovate Sovata, Brădet, Ursina și lacurile Ursu, Aluniș, Paraschiva, beneficiază de două baze de tratament ultramoderne, în care se aplică tratamente cu calitate de brand reprezentate de apa sărată hiperconcentrată și de nămolul sapropelic peloidogen, ambele extrase din Lacul Ursu. Acești factori naturali de cură specifici stațiunii Sovata asigură succesul de durată al tratamentelor aplicate pentru boli reumatologice, infertilitate feminină, boli dermatologice (psoriazis) si pentru boli respiratorii. În plus, programelor terapeutice li se adaugă și cele preventive, pentru o mare varietate de afecțiuni. Practic, reînvățarea și adoptarea unui stil de viață sănătos devine mult mai ușoară la Sovata, comparativ cu un spațiu urban.

 

Read More

Tartă cu gutui

noiembrie 8, 2021
/ / /
Comments Closed
Untitled collage (89)

Toamna este sezonul fructelor aromate, iar gutuile au un gust si o aroma aparte. Așadar, o tartă de gutui poate fi desertul perfect pentru familia ta, in acest sezon.

Ingrediente

200 g unt, un ou, 4 linguri apă rece, un praf de sare și 2 linguri zahăr.

Pentru umplutură:

5 gutui potrivite, 70 g zahăr, 50 g unt

Mod de preparare:

Pentru aluat, se frământă ingredientele până se obține o cocă omogenă care se dă la rece până la prepararea umpluturii. Gutuile se curăță de coajă, se taie felii și se pun la fiert pentru 20 de minute. Aluatul se întinde pe masa de lucru și se transferă în tava de copt. Se decupează marginile aluatului, care se lasă peste buza tăvii. Se așază feliile de gutui, se pune untul tăiat cuburi mici și se presară cu zahăr. Se lasă la cuptor 30 de minute sau până se rumenește frumos, în funcție de cuptor. Pofta buna!

 

Read More

Despre suflet, la „Vedeta populară”. Sezonul 7, din 7 noiembrie, cu Iuliana Tudor

noiembrie 4, 2021
/ / /
Comments Closed

 

Despre suflet, la „Vedeta populară”. Sezonul 7, din 7 noiembrie, cu Iuliana Tudor

 

Cea mai populară emisiune de la TVR 1 revine cu un nou sezon, în prima duminică de noiembrie, de la ora 21.00.

 

„Trăim vremuri dificile, poate de neimaginat pentru mulţi dintre noi şi, dacă ne uităm atent, putem observa că bătălia acestui secol este lupta împotriva sufletului. Deschideţi larg ferestrele sufletului dumneavoastră şi lăsaţi să pătrundă acolo tot ce vă bucură, tot ce vă aduce linişte, tot ce e împăcare şi îngăduinţă”, ne îndeamnă Iuliana Tudor în acest început de noiembrie. Iar pentru că întoarcerea la rădăcini, la valorile primite din generaţie în generaţie, este cel mai bun suport în momentele grele, „Vedeta populară” intră din nou în casele noastre, cu ale sale cântece şi tradiţii ce spun istoria acestui neam, cu oamenii ei plini de bucurie şi speranţă, cu muzicieni desăvârşiti şi cu poveşti emoţionante. Sezonul 7 al emisiunii începe la TVR 1 pe 7 noiembrie, de la ora 21.00, când Iuliana Tudor ne aşteaptă la prima întâlnire de suflet a acestei toamne. „Vedeta populară” se vede simultan şi la TVR Moldova şi TVR Internaţional.

Iuliana Tudor_ed. 1_2 (1)

Ediţia cu numărul 1 a sezonului ne aduce, ca de obicei, cinci concurenţi care visează să-şi împletească destinele cu muzica populară. Absolvent de Teologie şi cu studii la Milano în Filosofie şi Ştiinţe Umane, primul candidat al sezonului 7 este cantor la biserica din sat. La 53 de ani, consideră „Vedeta populară” un nou început în viaţa lui. Se întrec cu el un tânăr sucevean care, în urmă cu doi ani, a ratat la mustaţă Marele Premiu al emisiunii, o profesoară de jazz care vrea să creeze un nou stil muzical, o olteancă a cărei meserie de inginer geodez pare să-şi fi găsit completarea prin folclor şi o tânără extrem de hotărâtă, care a venit la preselecţie cu un an înainte de a împlini 16 ani, vârsta minimă de participare la „Vedeta populară”. Se anunţă, aşadar, o luptă strânsă între cei cinci, dar şi o seară frumoasă şi bogată pentru cei din faţa micilor ecrane.

Niculina Stoican, Cornelia Rednic, Elise Stan, Grigore Leşe şi Bogdan Mihai Simion ocupă şi în acest sezon masa juriului, de unde vor analiza atent fiecare artist care se prezintă în faţa lor şi a telespectatorilor TVR 1. De asemenea, pe scena „Vedeta populară” vor urca orchestre profesioniste din toată ţara, care vor asigura acompaniamentul concurenţilor pentru toate momentele artistice. Pe 7 noiembrie, brandul Brâuleţul revine la Televiziunea Română, prin intermediul Ansamblului Folcloric Profesionist al Centrului Cultural Judeţean Theodor Burada din Constanţa, dirijor Cristian Obrejan.

Emoţie, spectacol, decenţă, calitate, valoare. Atribute ce însoţesc fiecare ediţie a celui mai iubit talent-show de folclor din România. Chiar şi în condiţii restrictive de filmare, spectacolul trebuie să continue. Poate acum, mai mult ca oricând, pentru sufletul românesc, ce are atâta nevoie de el. Din 7 noiembrie, Iuliana Tudor ne invită în fiecare seară de duminică, de la ora 21.00, la TVR 1: „Muzica tradiţională românească are putere vindecătoare, aduce bucurie, alină sufletul şi alungă orice frică. De aceea suntem aici. Pentru că duminică seara, Vedeta populară e despre suflet”.

Read More

Târg cu meşteri şi anticari, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român

noiembrie 1, 2021
/ / /
Comments Closed

 

Untitled collage (60)

Luna noiembrie, din punct de vedere religios, are în centru sărbătoarea Sfinţilor arhangheli Mihail şi Gavriil. Astfel, cincizeci de meşteri, anticari şi artişti din toată ţara vor aduce de vineri până duminică tot ce au realizat peste an.

Iubitorii de artă și produse culinare tradiționale își vor putea achiziționa obiecte din ceramică, ţesături, icoane, podoabe şi obiecte din lemn, dar şi produse culinare.

Cât privește tradițiile, prima săptămână din lună este numită în popor Săptămâna Miriştei, deoarece este săptămâna în care se termină însămânţările de toamnă şi începe aratul miriştilor pentru însămânţările de primăvară.

Cea de-a doua săptămână are în centru sărbătoarea Sfinţiilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, cei cu săbii şi puteri ocrotitoare asupra oamenilor şi a turmelor de oi.

În folclorul religios românesc, dintre cei doi arhangheli mai venerat este Mihail. Se spune că el poartă cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este hărăzit să mai trăiască, fiind şi un stăpânitor al văzduhului, alături de prorocul Ilie

Read More

Ce putem mânca în sezonul răcelilor pentru o imunitate mai bună

octombrie 19, 2021
/ / /
Comments Closed
pexels-photo-5677627

 

Suntem în sezonul răcelilor, iar, organismul nostru are nevoie de un sistem imunitar puternic pentru a putea face față noilor condiții. Un mare aport în acest sens îl au alimentele pe care le consumăm zilnic. Iată recomandările nutriționiștilor.

Vitamina C este esențială pentru un sistem imunitar puternic. Consumul de vitamina C crește producția de celule albe din sânge, iar asta ajută la combaterea infecțiilor. Aproape toate citricele au un conținut ridicat de vitamina C. Le găsiți în magazine în orice anotimp. Puteți alege grapefruit, portocale, clementine, mandarine, lămâi sau limes. Este bine de știut că organismul nostru nu produce și nu stochează vitamina C, astfel că avem nevoie de surse externe.

Pare greu de crezut, însă ardeiul roșu conține de aproape trei ori mai multă vitamina C decât o portocală. Este, de asemenea, o sursă foarte bună de beta-caroten. Organismul nostru transformă beta-carotenul în vitamina A, iar asta contribuie la sănătatea ochilor și a pielii.

Usturoiul este folosit în aproape toate bucătăriile din lume, pentru că oferă un gust bun preparatelor și este extrem de benefic pentru sănătate, în lupta împotriva infecțiilor.

Ghimbirul poate ajuta la scăderea inflamației, iar asta contribuie la reducerea durerii în gât și a bolilor inflamatorii.

 Iaurtul simplu, natural, neîndulcit conține culturi lactice vii și active, care pot stimula sistemul imunitar pentru a ajuta la combaterea bolilor. El este, de asemenea, o sursă excelntă de vitamina D. Aceasta ajută la reglarea sistemului imunitar și stimulează apărarea naturală a organismului împotriva bolilor.

Read More

Adoptă o dietă specifică toamnei, pentru un organism sănătos

octombrie 9, 2021
/ / /
Comments Closed
iulianatudor_4_copy_21920500

Schimbarea anotimpului reprezintă o provocare pentru organismul nostru. Zilele fiind mai scurte și mai reci, o modificare a rutinei ar putea reprezenta cheia pentru menținerea sănătății în sezonul rece.

Vestea bună este că toamna oferă o varietate de fructe și legume, care ajută organismul să-și întărească imunitatea. Astfel, puteți consuma mere (bogate în magneziu, calciu, cupru plus o serie întreagă de vitamine), dar și pere (conțin calciu, fosfor, potasiu, acid folic plus vitamine din grupul B). Un alt aliment extrem de bun este dovleacul, bogat în antioxidanți, vitamine și minerale, precum sodiu, potasiu, magneziu și o sursă de flavonoizi și beta-caroten. Mai puteți adăuga în dieta de toamnă conopidă, broccoli, sfeclă roșie, varză, struguri și câte și mai câte.

244447290_425481665599743_1816362579100628604_n

Și chiar dacă vremea este neprietenoasă, este foarte important să nu renunțați la sport. Pentru o imunitate bună și un organism puternic, aveți nevoie de minim 30 de minute de exerciții fizice în fiecare zi, chiar și dacă este vorba de o simplă plimbare pe traseul preferat.

Read More

Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria Mare

august 14, 2021
/ / /
Comments Closed
maria

 

Adormirea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mare) este una dintre cele mai importante sărbători creştine, iar, pentru români, este şi ocrotitoarea marinarilor. 

În unele părţi ale Moldovei, ziua de 15 august este considerată “a morţilor”, fiind pomeniţi toţi cei care au numele pornind de la cel al Sfintei Maria, iar în ziua praznicului, femeile merg la biserică şi duc struguri, prune şi faguri de miere, pe care le dau în amintirea răposaţilor.

Acum se redeschide perioada în care se pot face nunţi, încep târgurile şi iarmaroacele de toamnă, dar şi praznicele de pomenire a morţilor.

În dimineaţa zilei de Sântămărie femeile merg la biserică cu ofrandă din ciorchini de struguri copţi de la soiurile văratice sau numai boabele desprinse de pe ciorchini.

Mai multe lăcaşuri de cult din ţară care o au ca ocrotitoare pe Maica Domnului îşi serbează hramul.

De Sfânta Maria Mare, în Transilvania, femeile nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, aşezându-le la icoane. Astfel,  se familiile lor vor fi protejate de boli şi de necazuri.

Read More