Author Archives Gabriela

5 retete cu miel pentru masa de Paste

mai 1, 2021
/ / /
Comments Closed
miel

Daca preferati la masa de Paste carnea de miel, aceasta se poate savura sub forma de ciorba, stufat sau ca friptura suculenta, alaturi de garnituri care sa-i intesifice gustul.

Friptura de miel cu usturoi si rozmarin

Ingrediente:
1 bucata pulpa de miel, curatata de pielite si grasimea in exces, 1 lingura de paprika dulce, 1 lingurita piper, 2 linguri de rozmarin maruntit, 3-4 catei de usturoi, 2 linguri de otet balsamic, 1 lingura sare
pt. sos: 100 de ml. de vin rosu, 2 linguri de sos worcestershire, 1 lingura de zahar brun, cateva fire de rozmarin verde pentru decor

Mod de preparare:
Se curata pulpa de miel, intreaga, de pielite si seu. Se poate si dezosa si apoi lega cu sfoara de bucatarie.
Intr-un castronel, se amesteca bine-bine: sarea, usturoiul tocat marunt, rozmarinul, paprika, piperul si otetul balsamic, pana se formeaza o pasta omogena.
Cu aceasta pasta se freaca bine carnea peste tot, apoi se asaza in tava in care se va coace, se acopera (cu foile de aluminiu) si se lasa timp de o ora la marinat, la temperatura bucatariei.
Se incinge cuptorul la 190 de grade, in tava se adauga o ceasca de apa fierbinte, se sigileaza bine folia de aluminiu si carnea se da la cuptor. Dupa o ora, se intoarce pe partea cealalta, se acopera la loc si se coace mai departe.
Dupa alte 45 de minute de coacere, se indeparteaza folia de aluminiu si se inteapa carnea cu furculita, cat mai adanc (catre os). Daca ies sucuri clare, inseamna ca friptura este gata, se unge cu sosul din tava si se mai da la cuptor cat sa se rumeneasca.
Pentru sos: se adauga in tava in care s-a fript mielul vinul rosu si sosul worcestershire. Se pune tava pe foc iute (la aragaz) si se da in clocot, racaind toate bucatelele prinse pe fund. Deindata ce toate s-au desprins, sosul se strecoara prin sita intr-o craticioara, se adauga zaharul brun si se fierbe pana se reduce la jumatate (va avea consistenta ciocolatei topite).

Friptura de miel in vin rosu

Ingrediente: 500-600g pulpa, piept sau spata de miel, 2 fire ceapa verde, 2 linguri ulei masline, 250 ml vin rosu sec, 2 catei usturoi, rozmarin, cimbru, dafin, sare, piper

Mod de preparare:
Spalam carnea de miel si o tinem 10min in apa rece . Punem uleiul in tava de friptura si ceapa verde maruntita.
Carnea o impanam cu un catel de usturoi taiat fasii si o asezam in tava peste ceapa. Adaugam in tava restul de usturoi maruntit, sarea, piperul si presaram peste carne cimbru, dafin si rozmarin proaspat.
Dam la cuptorul incins pentru 15 min la foc mediu. Se scoate apoi tava din cuptor si se adauga peste carne jumatate din cantitatea de vin.
Se baga din nou tava la cuptor timp de 20-30 de minute, la foc potrivit, pana se fragezeste carnea.

Friptura de miel cu legume

Ingrediente: 700 g pulpa de miel cu os, doi cartofi mari, 2 morcovi, 3 rosii micute, 2 pahare vin alb, sare, piper, cimbru, 3 felii de slanina, 6 catei usturoi, ulei
Mod de preparare:
Mielul se freaca cu sare si otet pentru a inlatura mirosul, se spala bine, se cresteaza de-a lungul si se pune la marinat cu 24 de ore inainte de pregatire.
Pentru marinare se asaza intr-un vas stropit bine cu un pahar de vin alb, se sareaza, pipereaza si presara cu cimbru pe ambele parti si se inconjoara de 3 catei de usturoi feliati, se tine acoperit la frigider.
Pentru friptura, mutam pulpa de miel intr-un vas termorezistent sau o tava mai mare, in crestaturi o impanam cu feliute de slanina si ustuoriul feliat.
inconjuram mielul de legumele taiate mari, sarate si piperate, deasupra il ungem cu 3 catei de usturoi presati. Stropim bine cu ulei, mielul si legumele, turnam o jumatate de pahar de apa si il punem la cuptor la foc mediu (180 grade). il intoarcem dupa 30 de minute si adaugam un pahar de vin alb.

Ciorba de miel cu tarhon si smantana

Ingrediente: 1 kg. carne de miel, 2 morcovi, 1 telina mica, 3 linguri de orez, 200 ml smantana grasa, 2 galbenusuri, tarhon, ardei iuti, 1 ceapa, 2 linguri de otet

Mod de preparare
Carnea de miel se spala foarte bine, se taie bucati si se lasa cateva ore in apa cu 2 linguri de otet. Se pune apoi la fiert in 4 l de apa rece. Se lasa sa fiarba o ora la foc mic. Separat se calesc in ulei morcovii rasi pe razatoarea cu ochiuri mari , telina si ceapa tocata cat mai fin. Se adauga in ciorba si se mai lasa sa fiarba 20 de minute, se pune orezul spalat bine.
Se sareaza dupa gust, se pune otet de pe ardeii iuti ca sa acrim ciorba si se stinge focul. Se bat galbenusurile cu smantana peste care se toarna treptat un polonic din supa apoi se adauga in oala.

Stufat miel cu spanac

Ingrediente: 2 lingurite ulei de masline, 6 cepe verzi, taiate fin, 3 catei de usturoi, taiati felii subtiri, 2 ardei grasi galbeni, taiati betisoare, 450 g file de miel fara os, taiat fasii, 1 ¼ cana rosii taiate, din conserva, ¾ lingurita sare, ¾ lingurita ghimbir macinat, 2 pachete (300 g fiecare) de spanac tocat inghetat, dezghetat si scurs, ¾ cana iaurt simplu degresat, 1 lingura faina

Mod de preparare:
Intr-o caserola termorezistenta, se incinge uleiul la foc potrivit. Se adauga ceapa verde si usturoiul si se tin pe foc, amestecand des, 2 minute sau pana cand ceapa devine frageda.
Se mareste putin focul, se adauga ardeiul gras si se tine pe foc 2 minute sau pana devine crocant-fraged. Se adauga mielul, rosiile si ghimbirul si se mai tin pe foc 3-4 minute sau pana cand carnea nu mai este roz.
Se adauga spanacul si se tine pe foc 2 minute sau pana se incalzeste si devine fraged.
Intr-un castronel, se amesteca iaurtul si faina. Se adauga in cratita, se amesteca si se tin pe foc 2 minute sau pana se absorb bine in spanac.

Read More

Iuliana Tudor, interviu emoționant cu unul dintre cei 1,5 milioane de vârstnici din România care suferă de singurătate!

aprilie 26, 2021
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2021-04-28T153239.324
Originară din zona Ardealului, Maria Ilie, Mama Maria, cum i se mai spune, a ajuns la 83 de ani, singură. Chiar dacă și-a pierdut soțul și fiica, nu și-a pierdut energia și optimismul, căci credința în Dumnezeu a ajutat-o să-și ducă viața și destinul până la capăt. Acum are însă nevoie de un ajutor.
Farmaciile Dr.Max se alătură Asociației Niciodată Singur– Prietenii Vârstnicilor pentru a susține una dintre cele mai sensibile comunități din România, cea a persoanelor senioare, cu vârste de peste 65 de ani care trăiesc, cel mai adesea, într-o izolare dezolantă. Depinde de noi să ajutăm și putem face acest lucru într- un mod atât de simplu!
Prin campania Alături de oameni, Dr.Max va dona câte un leu pentru fiecare produs marca proprie Dr.Max cumpărat de clienții săi în perioada 01 Aprilie – 31 Mai 2021. Donațiile se vor transforma în ajutor esențial primit de bătrânii din București, Brăila, Constanța, Pitești, Ploiești, Târgoviște, Iași și Cluj-Napoca.

Haideți să fim cu toții alături de cei peste 1,5 milioane de vârstnici din România care suferă de singurătate!
Read More

Buna Vestire- Obiceiuri și tradiții la români

martie 25, 2021
/ / /
Comments Closed
53172774_2061553203879710_2177563159399759872_n

Sărbătorită de români pe 25 martie, Blagovestenia este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfinței Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbatorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește.

Conform tradiției românești, ziua de Buna Vestire se mai numește și Ziua Cucului, deoarece acum va cânta pentru prima dată cucul, vestitor important în viața omului.

Se mai spune că dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, era un semn rău.

Mai există și obiceiul ca, în această zi, să se numere de câte ori cucul își cântă numele, număr care ar descoperi câți ani mai avem de trăit.

În unele zone ale țării, de Buna Vestire, există obiceiul ca pomii să fie amenințați cu un topor și să fie stropiți cu țuică, fiindcă așa vor avea roade bogate.

De Blagoveștenie se mănâncă pește, pentru a fi tot anul “ca peștele în apă”;

În această zi, gospodinele nu au voie să pună ouă sub cloșcă, fiindcă puii vor ieși cu două capete și cu patru picioare.

La o așa zi mare, cum e ziua Bunei Vestiri, e bine să punem pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor, care ne vor veghea tot restul anului.

Se mai spune că, așa cum va fi vremea în ziua de Blagoveștenie, așa va fi și în ziua de Paște.

Read More

Descoperă Covasna, tărâmul magic al mofetelor și al apelor minerale

martie 11, 2021
/ / /
Comments Closed

csokas_feredo_sphere

Orașul Covasna, numit și “stațiunea mofetelor și a celor 1000 de izvoare de apă minerală”,  cu  un climat de depresiune intramontană, adăpostit de curenți și vânturi puternice, datorită culmii împădurite din împrejurimi, cu aer puternic ozonat bogat în aerosoli rășinoși și ioni negativi, este stațiunea balneoclimaterică (permanentă) a mofetelor și a apelor minerale. De altfel, datorită activităților post-vulcanice, în județul Covasna izvorăsc sute de izvoare de apă minerală. Acestea pot fi folosite atât pentru cură internă, cât și pentru cură externă, sau pot fi consumate ca apă de masă. Baia cu apă minerală îmbunătățește circulația periferică, iar combinarea acestui factor terapeutic cu CO2, sub formă de mofetă, creează un efect vasodilatator. Aerul bogat în ioni negativi din stațiunea Covasna este o sursă de vitamine a sistemului nervos.

Sănătatea începe din natură

Una dintre bogățiile naturale cu care țara noastră se poate mândri este mofeta. Termenul provine din latinescu „mephitis” care înseamnă „emanație puturoasă”, astfel că mofetele sunt emanații de gaze naturale dintr-o sursă vulcanică cu un conținut de 95 – 98 % bioxid de carbon. Acestea pot apărea prin crăpăturile scoarței terestre în fazele finale ale activității vulcanice, prin foraje, prin degazeificarea apelor minerale, sau pot fi făcute artificial.

Atuurile mofetelor?

Deși mofete se mai găsesc și în Franța, Italia, Insula Java sau în Parcul Național Yellowstone (SUA), cele din România sunt unice prin emanațiile de gaz uscat, foarte bogat în dioxid de carbon (cum deja am amintit), un factor terapeutic foarte eficient.

Gazul mofetic este produsul activității post-vulcanice, fiind o emanație de gaze, compusă mai ales din dioxid de carbon (CO2), folosită în tratamentul balnear. Fiind mai dens decât aerul, CO2 este captat într-o încăpere amenajată în trepte, unde pacienții fac baie uscată în gazul vindecător. În plus, pe lângă CO2, gazul mofetarian mai conține şi alte gaze de emanaţie vulcanică: amoniac, sulf, heliu şi radon, în cantitate mică, care sporește pătrunderea în tegument a moleculelor de CO2. Deși efectul curativ este atribuit dioxidului de carbon, mai multe studii au observat efectele pozitive ale radonului asupra sănătății oamenilor care trăiesc în medii cu radiații de fond ridicate, demonstrând un efect potențial asupra sistemului imunitar (Pratzel, 1997).

Mofetele din zona Covasna, spre exemplu, sunt unice în Europa prin concentrația de CO2 din gazele de mofetă. Acţiunea gazului mofetarian este directă asupra musculaturii netede a vaselor de sânge mai ales la nivelul arteriolelor, și este considerată superioară medicamentelor vasodilatatoare periferice. Terapiile cu mofetă sunt benefice pentru circulație, sprijinind funcția intelectuală, renală, sexuală și ținând departe bolile cardiovasculare. Iar cele mai recente observații arată că mofetele ajută inclusiv în curele de detoxifiere. ” – (dacă trebuie să citez pe cineva)….

Baza de tratament de la Turism Covasna este singura care deține 3 mofete situate direct pe sursa primară de gaz cu concentrație de 98 % CO2, cu efect vasodilatator asupra tegumentului în zona cufundată în gaz. În plus, sporește creșterea fluxului circulator periferic, la care se adaugă creșterea circulației musculare (prin dizolvarea CO2 în plasmă) determinând o scădere a rezistenței periferice, scăderea tensiunii arteriale, refacerea țesuturilor ischemice după procese trombotice, permițând astfel dezvoltarea circulației colaterale.

Unde se găsesc mofete naturale?

În țara noastră, mofete naturale se găsesc la Covasna, Băile Tușnad, Borsec, Buziaş, Balvanyos, Malnaş Băi, Harghita Băi, Sângeorz Băi, Slănic Moldova, Vatra Dornei.

Ce indicații au mofetele? Iată cele mai importante:

  • Afecțiuni cardiovasculare: infarct miocardic vechi;
  • Cardiopatia ischemică, stări post flebite profunde la minimum 6 luni după faza acută. HTA;
  • Bolile dermatologice: psoriazis, eczeme cronice;
  • Bolile sistemului nervos: afecțiuni ale sistemului nervos periferic (poliradiculonevrite, neuropatia diabetică) afecțiuni ale sistemului nervos central (sechele după AVC, nevroza astenică);
  • Afecțiuni ginecologice și endocrine, tulburări ale funcției sexuale;
  • Aparatului locomotor: PR, spondilopatii, artroze și poliartroze;
  • Afecțiuni asociate: afecțiuni metabolice și de nutriție (diabet zaharat și complicațiile sale, ulcer cronic de gambă, hiperuricemie, obezitate, dislipidemie, limfedem), cardiopatie ischemica instabilă, tulburări de ritm, insuficiență cardiacă decompensata, hipertensiune arteriala stadiul 3, insuficienta renala, afecțiuni respiratorii, afecțiuni acute, tumori maligne (cancer de orice tip).

Atenție, mofetele au și unele contraindicații, pe care e bine să le cunoști:

  • Tulburări de ritm, fibrilația;
  • Epilepsie;
  • Intervenții chirurgicale recente;
  • Stări cașectice, anemie;
  • Hemoragii de orice cauză;
  • Psihopatii, psihoze;
  • Afecţiuni în stadiu acut, boli infecţioase, boli venerice;
  • Tumori maligne (cancer de orice tip);
  • Decompensare cardiacă avansată.

 

Ți-am atras atenția și ți-am stârnit curiozitatea? Descoperă și tu minunata zonă a Covasnei, cu frumusețile ei și beneficiile oferite pentru sănătate. Pentru mai multe informații, accesează site-ul https://visitcovasna.com/.

 

 

Read More

Mucenici pentru ziua de 9 martie. Rețeta de acum 100 de ani

martie 8, 2021
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2021-03-07T180811.658

Pe 9 martie, din cele mai vechi timpuri, se împart mucenici. Iată o retetă de mucenici care a apărut pentru  prima oară în cartea de bucate “Buna Menajera”  de Ecaterina dr. S. Comșa (prima dintre multele editii ”moderne” a apărut în 1902).

„Ia făină bună, după trebuință, plămădește și frământă aluatul până ce se face ca de pâine, lăsându-l ca să se dospească; apoi se ia cu bucata dintr’insul, se adună pe o masă, se împletește în patru sau în doua, se fac colăcei și se dau în cuptor ca să se coacă; în vremea aceasta se pregătește sirop legat așa de gros, ca cel de turte de Crăciun, punând și apa de flori; apoi, având mai multe nuci curățite și pisate cu zahăr și puțina scorțisoară, scoate-i din cuptor, când sunt copți, și unge-i c’o măturică de pană unul câte unul cu sirop; pe urmă se presară cu nucă și se servesc.”
Aceasta este varianta de mucenici moldovenești – „colacei” aromati, spre deosebire de cei muntenești, care sunt mult mai mici și nu se dau la cuptor, ci, după decuparea cu o forma metalică (rezultand „opturi” de 5-8 centimetri), se fierb în apa îndulcită (cu zahăr sau cu miere și câteva picături de esență de rom) și, apoi, se servesc, adăugând lichidului scorțișoara și nuci mărunțite.
Servirea mucenicilor muntenești se face în castronele, simbolizând lacul în care au fost aruncați cei 40 de Mucenici din Sevastia pe data de 9 martie. În zeama din bol se mai pot adăuga coaja de portocală rasă, migdale sau nuci exotice mărunțite și ele, ori, după gust, picaturi de esență de vanilie.

Read More

Beneficiile semințelor de IN

martie 2, 2021
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2021-03-02T151704.937

 

Inul este o plantă cultivată pentru semințele ei (consumate ca atare sau sub formă de ulei), dar și pentru fibrele sale (extrase din tulpina, folosite in industria textila si de 2-3 ori mai puternice decat fibrele de bumbac). Este important să includem într-o dietă alimentară echilibrată semințe de in, pentru că acestea conțin nutrienți care pot reduce riscul de diabet, cancer și boli de inimă.

Semințele de in nu modifică gustul mâncării, așa că pot fi folosite la carne, salate etc. Este recomandat să le cumpărăm întregi și să le râșnim chiar înainte de consum, pentru că că altfel își pot pierde proprietățile odată transformate în pulbere.

Pentru cei care doresc sa le consume direct, sfaturl ar fi să fie mai întâi ținute într-un pahar cu apă, timp de câteva ore, pentru a fi mai ușor digerate. În caz contrar, organismul le elimină întregi, fără să absoarbă toate substanțele nutritive.

Potrivit unui studiu realizat la Universitatea de Stiinta si Tehnologie Guru Jambheshwar din Hisar, India, semintele de in sunt bogate în acizi grași Omega-3 și Omega-6, vitamina C, vitamina E și vitaminele din grupa B, fibre, proteine, substanțe minerale (fier, magneziu, calciu, fosfor, zinc, potasiu) și aminoacizi.

Așadar, semințele de in au rol important în scăderea nivelului colesterolului, pot reduce riscul de diabet, boli cardiovasculare, artrita, osteoporoza sau cancer, conform unor studii recente.

De-a lungul timpului, au fost observate si alte beneficii: datorita continutului de fibre, semintele de in imbunatatesc digestia; sunt eficiente împotriva constipației, produc satietate, reglează greutatea corporală, previn dezvoltarea celulelor canceroase, datoritaăligninei din compozitie.

Read More

Mărțișorul, o tradiție străveche. Care este semnificația șnurului alb-roșu

februarie 28, 2021
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2021-02-25T122016.729

Punte simbolică între iarna care se sfârșește și începutul primăverii, mărțișorul este o tradiție străveche care marchează începutul anului vegetational și agrar în Balcani și în regiunile învecinate.

La popoare precum români, moldoveni, bulgari, macedoneni, greci, sârbi și ucrainieni, mărțisorul este legat de practici și ritualuri arhaice de renaștere a timpului și a vieții, prin intermediul simbolismului feminin.

Datina are ca scop „protecția feminității”, a gingășiei și fecundității pentru că fata fecioara să fie iubită, iar femeia să devină mama, plămăditoare și ocrotitoare a vietii.
Cele două fire de bumbac, lână sau mătase- unul alb și altul roșu – pe care femeia cea mai bătrână din familie trebuia să le răsucească împreună pentru a confecționa câte un marțișor pentru fiecare membru al familiei, indiferent de sex sau vârstă, reprezinta una dintre modalitatile de concretizare a stravechilor credinte legate de innoirea timpului.

La 1 martie, atunci când iarna trebuie să plece, lăsând cale libera primaverii, oamenii cred ca prin firul martisorului, numit uneori si funia timpului, se marcheaza vizual pragul simbolic dintre cele doua anotimpuri.
Mai demult, Martisorul, Martenita sau Martenka era pentru romani, moldoveni, bulgari si macedoneni   un  adevarat mesager al primaverii. Culoarea celor doua fire ale martisorului avea o semnificatie bine stiuta de toata lumea: rosul exprima culoarea sangelui, a vitalitatii, a „tineretii fara batranete”, a caldurii mult asteptate,  iar albul era mesagerul puritatii.

In vechime, albul  era considerat insa  si simbolul  luminii, al soarelui  aducator de fertilitate pamantului si de fecunditate tuturor vietuitoarelor, inclusiv femeilor. Din perspectiva acestor convingeri arhaice, snurul martisorului, prin cromatica sa, are rolul de a impleti viata cu lumina, oferind oamenilor, dar si casei si animalelor din gospodarie, sansa de a se bucura in respectivul an de forta si vitalitate, de rodnicie si belsug, de frumusete si noroc. „Cine poarta martisoare,/ Nu va fi parlit de soare./” se crede in multe zone ale Romaniei.
Desigur, datina martisorului aminteste si de acele timpuri vechi, cand anul avea doar doua anotimpuri, legate de moartea si renasterea naturii. Prin data practicarii – in prag de primavara – si prin semnificatia snurului, martisorul devine un  simbol al renasterii universului si al redefinirii existentei umane.

Avand in atentie functia de amuleta protectoare a martisorului, vom intelege de ce el este si astazi o practica culturala vie, nelipsit din fiecare familie.
Martisorul se ofera celor dragi, indiferent de sex  si varsta – copiilor, fetelor si feciorilor, parintilor si prietenilor –  pentru a le aduce noroc si sanatate, protejandu-le viata de orice imixtiune a raului, stiut sau nestiut, vazut sau nevazut.

Martisorul nu este un dar conventional  ci un simbol al primaverii, un mesager al renasterii vietii, al iubirii si al respectului dintre oameni. Daruind martisoare celor dragi, se creaza un tip de comuniune spirituala cu destinatarul darului, oferindu-i  o parte  din iubirea si norocul tau.

 

Read More

Ciocolată de casă. O rețetă perfectă pentru cei mici și nu numai

februarie 22, 2021
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2021-02-23T135307.330

Ciocolata făcută în casă ne aduce minte de momentele dulci din copilărie, în casa bunicilor. Este unul dintre cele mai simple și rapide deserturi, iar rețeta merită încercată în propria bucătărie. Desertul va fi gata în 30 de minute.

ciocolata

Pentru ciocolata de casă aveți nevoie de următoarele ingrediente:

50 g cacao
180 g zahăr
120 g unt
270 g lapte praf
50 g stafide
100 ml apă.

Mod de preparare:

Laptele praf, cacaua, zahărul și untul se amestecă într-un vas încăpător. Se toarnă apa fierbinte, puțin câte puțin, amestecând cu o lingură de lemn, într-un singur sens. Se adaugă și stafidele și se amestecă în continuare, până rezultă o pastă onctuoasă. Se toarnă compoziția într-o tavă tapetată cu hârtie de copt și se lasă la rece pentru 4-5 ore.

Read More

Doar 3% dintre români știu că analizele de sânge, precum hemoleucograma, ajută la depistarea cancerelor de sânge

februarie 15, 2021
/ / /
Comments Closed
150698648_425105165378568_5864783400447553020_n

Hemoleucograma poate fi recomandată de către medic persoanelor cu vârsta peste 60 de ani în cadrul setului de analize anuale

Analizele de sânge sunt unele dintre cele mai uzuale teste medicale de laborator și sunt recomandate de medic, fie pentru un control de rutină al stării de sănătate, fie pentru a diagnostica și a urmări evoluția unor boli. Hemoleucograma este o analiză de sânge care ajută la  depistarea a numeroase boli, inclusiv anemie sau infecții și cancere de sânge, cum ar fi leucemia, limfomul și mielomul și se poate realiza gratuit, la recomandarea medicului, de către persoanele asigurate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Deși joacă un rol atât de important în evaluarea stării de sănătate și în depistarea unor afecțiuni grave, inclusiv a cancerelor de sânge, doar jumătate dintre românii care folosesc internetul , declară că au auzit de hemoleucogramă2. Dintre aceștia, doar 65% știu ce presupune această analiză de laborator, majoritatea menționând spontan că este doar o “analiză de sânge”3. Abia 3% au menționat că este o analiză pentru depistarea cancerelor de sânge4.

La persoanele cu vârsta peste 60 de ani, care reprezintă o categorie de risc pentru numeroase afecțiuni, inclusiv cancerele de sânge, realizarea unui set de analize anuale care să cuprindă și o hemoleucogramă ar trebuie să devină o rutină. De multe ori, însă, persoanele în vârstă au nevoie de un impuls din partea celor dragi pentru a se îngriji de sănătatea lor. În România, doar 1 din 5 adulți își întreabă părinții într-o discuție obișnuită dacă și-au făcut analizele de sânge gratuite, anuale6.

„Analizele de sânge pot oferi informații cruciale despre starea de sănătate a unui pacient. Hemoleucograma ar trebui să devină o rutină anuală mai ales pentru cei cu vârsta peste 60 de ani pentru că detectarea precoce a oricărei afecțiuni, în special a cancerelor de sânge, și începerea tratamentului într-o fază incipientă a bolii, pot crește ratele de supraviețuire și îmbunătăți calitatea vieții. Cei dragi și mai ales copiii pot juca un rol important în protejarea sănătății părinților, din ceea ce am observat de multe ori.”, spune Dr. Dina Mergeani, Președinte Societatea Națională de Medicină de Familie.

Ai grijă! este o campanie realizată de Janssen România şi susţinută de Societatea Națională de Medicina Familiei, Societatea Română de Hematologie și de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România, pentru a atrage atenția asupra sănătăţii noastre, a părinţilor noştri şi a  importanței analizelor de sânge pentru a detecta din timp modificările stării de sănătate.

Am un adevărat cult pentru părinții mei. Și pentru părinți în general. Exist datorită lor, sunt ceea ce sunt datorită educației primite de acasă, am un set de valori solide și pentru că ei au fost primele mele modele. Dragostea și grija pe care le-am primit le ofer înapoi cu recunoștință zi după zi. Nimeni nu ne va iubi vreodată mai mult ca părinții, nimeni nu va avea grija de noi mai bine decât au avut părinții noștri. Aveți grijă de părinți. Păstrați-i sănătoși și lângă voi. Analizele de sânge anuale protejează sănătatea părinților noștri. Oferă-le și tu grija de care ai avut parte!, afirmă Iuliana Tudor, Ambasador al acestui demers.

Peste 900.000 de oameni din întreaga lume sunt diagnosticați cu o formă de cancer de sânge în fiecare an5 și multe persoane nu cunosc importanța analizelor de sânge în depistarea precoce a acestor boli grave.

Mai multe informații despre analizele de sânge și cancerele de sânge găsești aici.

Read More

Cele mai frumoase tradiții de Dragobete

februarie 15, 2021
/ / /
Comments Closed

 

Untitled collage - 2020-02-14T155329.550

 

Tradiția noastră de Dragobete își are rădăcinile în tradițiile dace și în credința într-un fel de zeu al iubirii, a cărui cinstire marca simbolic și începutul primăverii. Tocmai de aceea, în fiecare an pe 24 februarie toți românii sărbătoresc dragostea.

Sărbătoarea Dragobetelui are o semnificație specială pentru Iuliana Tudor. Promotor al tradițiilor și obiceiurilor din străbuni, Iuliana își face întotdeauna timp pentru a petrece ziua de 24 februarie, sărbătoarea iubirii la români, alături de soțul și de familia sa.

Iată mai jos câteva obiceiuri care se respectau în vechime pe 24 februarie!

Dragobetele este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. Urmând firul anumitor legende populare, se pare că Dragobete (numit şi „Cap de primăvară”, „Năvalnicul” sau „Logodnicul Păsărilor”) era de fapt fiul babei Dochia, un flăcău extrem de chipeş şi iubăreţ, care seducea femeile ce îi ieşeau în cale…

Multe legende au fost trasmise din generație în generație, iar una dintre ele spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană numită Năvalnic, de Maica Precistă..

De Dragobete, lucrările câmpului, țesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise. În schimb, curățenia este considerată aducătoare de spor și prosperitate, iar în această zi este de bun august să facem curat în case.

O altă legendă spune că de Dragobete nu ai voie să plângi, căci lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri și supărări în lunile care vor urma.

În vechime, pe 24 februarie, dacă timpul era frumos, fetele și băieții se adunau în cete și merg în pădure pentru a culege ghiocei, viorele și tămâioare. Obiceiul cere ca în această zi tinerii să schimbe vorbe de dragoste pentru a le merge bine și pentru a fi iubiți tot anul.

Ziua Dragobetelui este și ziua când natura se trezește,  când ursul iese din hibernare, iar păsările își fac cuiburi.

 

 

Read More