traditii

Buna Vestire- Obiceiuri și tradiții la români

martie 14, 2019
/ / /
Comments Closed
53172774_2061553203879710_2177563159399759872_n

Sărbătorită de români pe 25 martie. Blagovestenia este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfinței Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbatorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește.

Conform tradiției românești, ziua de Buna Vestire se mai numește și Ziua Cucului, deoarece acum va cânta pentru prima dată cucul, vestitor important în viața omului.

Se mai spune că dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, era un semn rău.

Mai există și obiceiul ca, în această zi, să se numere de câte ori cucul își cântă numele, număr care ar descoperi câți ani mai avem de trăit.

În unele zone ale țării, de Buna Vestire, există obiceiul ca pomii să fie amenințați cu un topor și să fie stropiți cu țuică, fiindcă așa vor avea roade bogate.

De Blagoveștenie se mănâncă pește, pentru a fi tot anul “ca peștele în apă”;

În această zi, gospodinele nu au voie să pună ouă sub cloșcă, fiindcă puii vor ieși cu două capete și cu patru picioare.

La o așa zi mare, cum e ziua Bunei Vestiri, e bine să punem pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor, care ne vor veghea tot restul anului.

Se mai spune că, așa cum va fi vremea în ziua de Blagoveștenie, așa va fi și în ziua de Paște.

Read More

Obiceiuri si traditii de Sfantul Ilie

iulie 20, 2017
/ / /
Comments Closed
sfantul

Biserica Ortodoxa Romana il sarbatoreste joi pe Sfantul Ilie Tesviteanul, celebrat drept facator de minuni si aducator de ploi in perioada de seceta.

Sfantul Ilie a venit pe lume cu peste 800 de ani i. Hr., in tinutul Tesvi din Galaad, intr-o familie de preoti, intr-o perioada in care iudeii se inchinau idolilor si zeilor straini, pe vremea imparatului Ahab. Se spune ca la nasterea sa tatal sau a vazut oameni imbracati in alb invelindu-l in scutece de foc si, dandu-i numele, i-au dat sa manance o flacara, simbol al ravnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul intregii sale vieti.

Legendele spun ca Sfantul Ilie a fost gospodar, dar cu o fire foarte iute. El si-ar fi ucis parintii veniti in vizita si a mers apoi la Dumnezeu si si-a cerut iertare, primind un car si un bici de foc pentru a-i ucide pe diavolii care il stapaneau. in traditia populara, Sfantul Ilie este prezentat ca mergand pe cer intr-un car cu roti de flacari, tunand si lovind diavolii cu biciul de foc. Se mai spune ca este aducator de ploaie si ca poate provoca furtuni puternice. Multe legende spun sa Sfantul Ilie nu si-a incheiat misiunea pe pamant, el ridicandu-se la cer si asteptand acolo sfarsitul lumii, pentru a se lupta cu capetenia diavolilor.

De ziua Sfantului Ilie, oamenii nu lucrau, pentru a nu cadea grindina, si nu mancau mere, pentru ca grindina sa nu fie de marimea acestora. Tot in aceasta zi, femeile mergeau la biserica si dadeau pomana pentru morti din roadele gospodariei. in dimineata acestei zile se culeg plante de leac, in special busuioc, care sunt puse apoi la uscat, iar femeile duc busuioc la biserica pentru a fi sfintit dupa care, intoarse acasa, il pun pe foc, iar cenusa rezultata o folosesc in scopuri terapeutice.

De Sfantul Ilie, romanii isi amintesc si de sufletele mortilor, in special de sufletele copiilor morti. Femeile chemau copiii straini sub un mar, pe care il scuturau si dadeau de pomana merele cazute. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea mortilor (Mosii de Sant-Ilie), iar la casele gospodarilor sunt organizate praznice.

De Sfantul Ilie, la sate, apicultorii recoltau mierea albinelor. Recoltarea mierii se facea numai de catre barbati imbracati in haine de sarbatoare, ajutati de catre un copil, femeile neavand voie sa intre in stupina. Dupa recoltarea mierii, cei din casa, impreuna cu rudele si vecinii invitati la acest moment festiv, gustau din mierea noua si se cinsteau cu tuica indulcita cu miere. Masa festiva avea menirea de a asigura belsugul apicultorilor.

Sant-Ilie marcheaza si miezul verii pastorale, data la care le era permis ciobanilor sa coboare in sate, pentru prima data dupa urcarea oilor la stana. Cu aceasta ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau in dar iubitelor sau sotiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multa migala.

Tot in 20 iulie se tin mai multe targuri sau petreceri campenesti, precum Targul de fete de pe Muntele Gaina din judetul Alba, in timp ce la Covasna are loc nedeea mocaneasca “Sant Ilie la romani”, la Sacele se desfasoara “Targul feciorilor de la Sacele”, la Polovragi – “Nedeea de la Polovragi” , iar la Falticeni – “sezatoarea”.

Read More

Sfintii Apostoli Petru si Pavel – obiceiuri si traditii in aceasta zi de sarbatoare

iunie 28, 2017
/ / /
Comments Closed

sfantul
In ziua praznicului trebuie sa-i felicitam pe toti cei care poarta urmatoarele nume: Petre, Petru, Petrisor, Petrut, Petrus, Petrica, Patru, Petruta, Petronela, Pavel, Pavelica, Paveluta, Pavalas, Paul, Paulica, Paulin, Petrache, Paula, Petruta, Paulina.

Ziua de 29 iunie, in care se sarbatoresc Sfintii Apostoli Petru si Pavel, marcheaza miezul verii agrare si perioada secerisului.

Cei doi apostoli sunt sarbatoriti impreuna pentru ca au murit in aceeasi zi, in anul 67, in timpul prigoanei crestine declansata de imparatul roman Nero.

Sfantul Apostol Petru, fiul lui Iona si fratele Apostolului Andrei, s-a nascut in Betsaida Galileei si era pescar. Numele sau iudeu era Simon, insa Mantuitorul il va numi Chifa (piatra). Marturiseste in numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se si leapada de Hristos cand El este prins spre a fi rastignit. Dupa inaltarea Domnului, Petru ia cuvantul in adunarea ucenicilor si aleg ca apostol pe Matia in locul lui Iuda. In ziua Cincizecimii, dupa predica Sfantului Apostol Petru, se boteaza 3.000 de persoane. Sfantul Apostol Petru a propovaduit in Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mica pana in Babilon si in ultima parte a vietii, la Roma. Sfantul Petru a murit rastignit pe cruce, cu capul in jos, in anul 67, pe 29 iunie, conform CrestinOrtodox.ro.

Sfantul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfantul Pavel a fost elevul invatatului Gamaliel. Pe atunci, Pavel locuia in Tars si lupta impotriva crestinilor, ba chiar a participat la uciderea arhidiaconului Ștefan. La un moment dat, pe calea Damascului i se arata Hristos intr-o lumina orbitoare si il mustra: „Saule, Saule de ce ma prigonesti?”. Se converteste si primeste botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfantul Apostol Pavel a pornit in trei mari calatorii misionare si a scris 14 epistole care se gasesc in Sfanta Scriptura. A fost decapitat din porunca imparatului Nero, in anul 67.

Care sunt obiceiurile si traditiile din aceasta zi:

Pentru sporul casei si pentru sanatate, se respecta traditia Mosilor de Sanpetru si se sfintesc la biserica pachete cu colaci, lumanari, mere dulci si mere acrisoare; apoi, aceste ofrande se impart oamenilor saraci.

Oamenii pistruiati trebuie sa se spele pe fata cu apa la miezul noptii, cand canta cocosul; traditia spune ca respectand acest ritual, pistruii nu se mai inmultesc.

Daca tuna si fulgera in ziua Sfintilor Apostoli, nucile si alunele vor fi viermanoase.

Potrivit traditiei populare, se respecta sarbatoarea lupilor: nu se pun capcane si lupii nu se alunga cu focuri de arma, pentru ca aceste animale salbatice sa fie imblanzite si sa nu fure vitele din gospodarii.

In aceasta zi, in mediul rural exista obiceiul ca mamele sa pregateasca si sa daruiasca talismane pentru fiicele lor (o punguta rosie in care se pastreaza cate un catel de usturoi si frunze de pelin). Talismanul este purtat timp de trei zile pentru ca fetele sa fie aparate de farmece si de iele, care le-ar fura norocul.

Prin traditie, femeile nu au voie sa manance mere pana in ziua praznicului, pentru a nu-i supara pe cei trecuti la viata vesnica din familia respectiva. Dupa aceasta zi, tinerele fete au voie sa manance mere; in schimb, varstnicele din familie „au dezlegare” la mere abia la sarbatoarea Sfantului Ilie.

Read More

Floriile – cea mai importanta sarbatoare care vesteste Pastele

aprilie 8, 2017
/ / /
Comments Closed

jesus-christ-riding-into-jerusalem-for-passover
Duminica Floriilor (sau Floriile) este o sarbatoare crestina fara data exacta, comemorata intotdeauna in ultima duminica dinaintea Pastelui. In acest an ziua de Florii cade pe 9 aprilie, urmand ca Pastele sa aiba loc duminica urmatoare, pe 16 aprilie.

Crestinii ortodocsi praznuiesc, duminica, 9 aprilie, Floriile, cea mai importanta sarbatoare care vesteste Pastele, rememorand intrarea lui Iisus in Ierusalim, unde a fost aclamat de locuitorii orasului si intampinat cu frunze de palmier, si fiind totodata sarbatoarea celor care poarta nume de flori.

Duminica Floriilor comemoreaza un eveniment mentionat de catre toate cele patru evanghelii (Marcu 11:1–11, Matei 21:1–11, Luca 19:28–44, Ioan 12:12–19): intrarea triumfala a lui Iisus in Ierusalim in zilele dinaintea patimilor. Floriile sunt denumite, de asemenea, Duminica Patimilor sau Duminica Floriilor a Patimilor Domnului.

„Floriile“ reprezinta termenul popular al sarbatorii, amintind de o veche serbare romana de la inceputul primaverii – „Floralia“. Dupa slujba de dimineata de la biserica, ramurile sfintite si binecuvantate de salcie sunt aduse acasa si se ating cu ele copiii, ca sa creasca mari si frumosi. Sunt pastrate la icoane, la porti, la grinda casei, pe morminte sau puse intr-un loc curat, fiind folosite in decursul anului in gospodarie. Alteori, crengutele de salcie sfintite se planteaza undeva in gradina. Se spune ca ele vindeca animalele bolnave sau aduc o recolta mai bogata. Cele puse la icoana se pastreaza tot anul si se folosesc ca leac impotriva relelor care ar putea lovi casa si familia.
in plus, de Florii isi sarbatoresc ziua onomastica toti cei care la botez, au primit nume de flori.

Floriile deschid saptamana cea mai importanta pentru pregatirile de Paste, asa-numita Saptamana Mare, de dupa cele 40 de zile de post.

De Florii se mananca peste, fiind a doua dezlegare din postul Pastelui, dupa cea din ziua Bunei Vestiri.

Duminica Floriilor este precedata de Sambata lui Lazar. In aceasta zi, Iisus Hrisos isi arata din nou minunile, inviindu-l pe Lazar, la patru zile de la moarte. invierea lui Lazar este simbolul invierii viitoare a neamului omenesc. Dupa aceasta minune, multimile stranse la portile cetatii l-au intampinat cu flori si l-au aclamat pe Mantuitor, la intrarea in Ierusalim.

Sambata din ajunul Floriilor este cunoscuta si ca Mosii de Florii, cand se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.

Ortodocsii sarbatoresc ziua de Florii ca pe una de bucurie, dar cu intelegerea faptului ca zilele ce urmeaza, din Saptamana Mare, sunt unele ale tristetii.
Intrarea lui Iisus in Ierusalim este relatata de toti cei patru evanghelisti, Ioan, Luca Matei si Marcu. in Noul Testament se scrie ca apostolii au intins hainele lor pe un asin, iar pe ele s-a asezat Mantuitorul. Acest gest a fost interpretat ca fiind marturisirea faptului ca invatatura apostolilor va aduce la ascultare toate neamurile de pe pamant. Hainele Sfintilor Apostoli simbolizeaza, astfel, noua haina pe care o imbraca oamenii, haina Sfantului Botez.

Dupa modelul multimii din cetatea Ierusalimului care l-a intampinat pe Mantuitor cu frunze de palmier, Biserica Ortodoxa a randuit ca, dupa savarsirea Sfintei Liturghii, sa se sfinteasca ramurile de salcie aduse de credinciosi. Slujitorii Bisericii citesc rugaciuni de sfintire a salciei, tinand in maini aceste ramuri inmugurite, cu lumanari aprinse, ca simbol al biruintei vietii asupra mortii, fiind cunoscut faptul ca salcia are o putere mare de regenerare.

Read More

Sambata lui Lazar sau Mosii de Florii. Traditii si superstitii cu o zi inainte de Florii

aprilie 8, 2017
/ / /
Comments Closed

sambata-lui-lazar
In aceasta sambata, Biserica Ortodoxa cinsteste una dintre cele mai mari minuni savarsite de Iisus Hristos in viata pamanteana, invierea lui Lazar. Evenimentul religios s-a petrecut in localitatea Betania, unde Lazar, prietenul lui Iisus, murise de patru zile. invierea lui Lazar a fost descrisa in Sfanta Evanghelie dupa Ioan in Capitolul 11, versetele de la 1-45.
Sfantul Evanghelist Ioan ne spune ca Lazar, originar din Betania (localitatea palestiniana Al-Izzariya de astazi), ca si surorile lui, Marta si Maria, facea parte din grupul persoanelor pretuite de Iisus.
Mai mult, traditia spune ca Lazar era fiul fariseului Simon, in casa caruia s-a pregatit Cina Mantuitorului.
Iisus era departe de Betania, intr-un tinut pustiu, cand surorile lui Lazar i-au trimis mesageri si il chemau sa vina repede la casa lor, pentru ca Lazar era foarte bolnav, dar Evanghelistul Ioan nu mentioneaza amanunte despre boala lui Lazar. in acea zona pustie, Iisus se retrasese cu ucenicii sai, pentru a se feri de razbunarea conducatorilor religiosi ai evreilor. Numeroasele minuni savarsite de Iisus atunci, ca si mustrarile adresate acestora de Hristos i-au indarjit pe acestia, dornici sa-l prinda si sa-l omoare.
Iisus a ajuns in Betania in a patra zi de la moartea lui Lazar.
in acest timp, familia indoliata a lui Lazar era consolata de prietenii familiei, dupa marea pierdere. Cand a ajuns la marginea satului, Iisus a fost intampinat de Marta, care i-a spus : „Doamne, daca ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit”. Atunci Hristos i-a raspuns: „Eu sunt invierea si viata!”.
La scurt timp a intalnit-o si pe Maria, cealalta sora a lui Lazar, care auzise ca invatatorul a sosit in satul lor si i-a spus si ea: „Doamne, daca ai fi fost aici, fratele nostru n-ar fi murit. Dar si acum, daca ai voi, il poti invia, caci poti!
Evanghelistul consemneaza ca „vazand durerea surorilor lui Lazar si a prietenilor acestora, Iisus S-a intristat si, in fata mormantului lui Lazar, a plans. Hristos, Viata si datatorul vietii, era in acea clipa fata in fata cu moartea”. „Atunci Iisus Hristos s-a rugat Tatalui Ceresc pentru minunea care urma sa se implineasca, le-a cerut celor prezenti sa inlature piatra de la usa mormantului si a strigat cu voce tare: „Lazare, iesi afara!” Acesta a iesit din mormant, asa cum fusese ingropat, infasurat in giulgiu si cu mahrama pe fata. Minunea a trezit si bucurie, si uimire, si cutremurare in randul celor prezenti. Unii au crezut in minunile lui Hristos, altii au hotarat sa-L parasca fariseilor. Cu acest prilej, sinedriul s-a intrunit si atunci s-a hotarat uciderea lui Iisus, dar si a lui Lazar cel inviat.
Legenda spune ca, dupa invierea sa din morti, timp de 30 de ani, cat a mai trait, Lazar a mancat doar fructe. Se mai spune ca Maica Domnului nostru Iisus Hristos i-a lucrat cu mainile ei un omofor si i l-a daruit. De asemenea, se mai spune ca, cele patru zile petrecute in mormant l-au marcat pe Lazar si, cat a trait, el n-a mai zambit niciodata.
Traditii in Sambata lui Lazar
In multe localitati, indeosebi in Sudul tarii, in ajunul Floriilor, se respecta traditia „Cantecelor de Pasti”. in fiecare comunitate, in fata lacasurilor de cult ortodoxe, se intoneaza cantece religioase care amintesc despre moartea si invierea lui Lazar, prietenul lui Iisus.
In sambata Floriilor, la casele gospodarilor colinda fetele din localitatea respectiva , purtand pe cap cunune cu flori de camp. In colindele lor se povesteste despre moartea nefericita si despre inmormantarea unui tanar pe nume Lazar. Una dintre fete, care poarta numele de Lazarita, se imbraca in mireasa.
in Sambata Floriilor copiii colinda la vecini si la prieteni cu crengute de salcie sfintite la biserica de preotul satului.
Prin traditie, in Sambata lui Lazar, gospodinele plamadesc placinte si sa le dea de pomana vecinilor, rudelor si tuturor musafirilor. Daca femeile pregatesc placinte, fetele tinere planteaza flori, fiind convinse ca numai cele sadite acum vor avea multe ramuri inflorite.

Sambata lui Lazar este sarbatorita de crestini-ortodocsi cu o zi inainte de Duminica Intrarii lui Hristos in Ierusalim (Duminica Floriilor) si reprezinta puntea de legatura intre Postul Pastelui si Saptamana Patimilor.
Duminica Floriilor este precedata de Sambata lui Lazar. in aceasta zi, Iisus Hrisos isi arata din nou minunile, inviindu-l pe Lazar, la patru zile de la moarte.
Invierea lui Lazar este simbolul invierii viitoare a neamului omenesc. Dupa aceasta minune, multimile stranse la portile cetatii l-au intampinat cu flori si l-au aclamat pe Mantuitor, la intrarea in Ierusalim.
Sambata din ajunul Floriilor este cunoscuta si ca Mosii de Florii, cand se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.

Read More

Sase destinatii din Romania unde redescoperi traditii inedite de Paste

martie 31, 2017
/ / /
Comments Closed

paste
Sarbatorile pascale sunt pentru majoritatea dintre noi un prilej de a petrece mai mult timp in familie, cu prietenii, si, totodata, pentru a impartasi din bucuria pregatirilor traditionale.

Conform motorului gratuit de cautare a ofertelor de calatorie momondo.ro, iata sase destinatii romanesti catre care tu si cei dragi sa va indreptati cu sufletul deschis in minivacanta de Paste.

Viscri
Situat in judetul Brasov, Viscri este definitia satului romanesc medieval, unde arhitectura, imbracamintea si traditiile par ca au incremenit in timp in ultimele sute de ani si readuse la viata nu mai departe de acum cateva zile. Vei fi impresionat de amabilitatea localnicilor, de limbajul desprins din amintirile lui Creanga si de peisajele pe care modernitatea nu a indraznit sa le atinga nici macar cu varful degetului. Printul Charles a cumparat o casa in acest sat, dulceata preparata la Viscri este comercializata in Paris si scene dintr-un film spaniol au fost filmate aici.

Bucovina
Este zona despre care se spune ca „timpul sta in loc” si cine nu ar vrea ca timpul sa stea in loc atunci cand este plecat in vacanta? Bucovina este cunoscuta pentru arta decorarii oualor si exista, totodata, festivaluri dedicate acestui mestesug popular; Ciocanesti, de exemplu, este unul dintre satele care gazduieste Festivalul Oualor incondeiate.

Maramures
Ce loc este mai bun pentru a-ti satisface nevoia de spiritualitate si de intoarcere la origini decat satele din Maramures? Aici traditiile religioase au ramas intacte de sute de ani. Vorbim de obiceiuri precum asezarea ramurilor de salcie la streasina casei, de stropirea fetelor cu o crenguta de busuioc pentru a fi „vazute bine”, de spalarea pe fata cu apa neatinsa dupa scoaterea din fantana pentru a fi „curat ca argintul”.

Dobrogea
Dobrogea are si ea de oferit traditii nealterate de valurile modernitatii si imbogatite de influenta popoarelor grecesti si turcesti. Cele mai cunoscute obiceiuri la care vei putea asista sunt: „Olaria” – focul enorm alcatuit din resturi vegetale si rostogolit pe dealuri pentru purificarea zonei – si „Paparuda” – invocarea ploii prin cantece, dansuri si batai din palme, de catre un grup de fete si infasurate in frunze si ghirlande.

Moldova
Exista oare un picior de plai unde traditiile religioase si cele viticole sa se impleteasca mai armonios? Moldova este dovada palpabila ca, mai la est de raul Putna, recolta de struguri a Casei Panciu poate concura fara complexe cu faimoasele de pe Valea Loarei. Si unde s-a mai auzit de femei mai pricepute in ale invartitelor cu branza de oaie, colaci sau pasca? Daca vrei sa faci o extravaganta pitoreasca de cel mai inalt rang, trage la Hanul Ancutei din povestea lui Sadoveanu.

Baile Felix
Statiunea balneara Baile Felix este recomandarea noastra daca nu stii cum sa te relaxezi cat mai profund in minivacanta de Paste. Nu doar ca poti sa te rasfeti cu ape binefacatoare si cu namol mineral, dar temperatura anumitor izvoare ajunge pana la 40-50ºC. Asadar, poti sa faci baie in aer liber indiferent de vremea de afara.

Read More

Traditii si superstitii de Buna Vestire

martie 25, 2017
/ / /
Comments Closed
buna_vestire_890x395_04231200

Buna Vestire este cea mai veche sarbatoare a Maicii Domnului. Buna Vestire este praznuita de Biserica Ortodoxa pe 25 martie, in Postul Mare sau Postul Pastelui. In aceasta zi este dezlegare la peste, indiferent in ce zi cade.

Buna Vestire mai este denumita popular Blagovestenia (termenul slav corespunzator celui de Buna Vestire) sau Ziua Cucului si este praznicul in amintirea zilei in care Sfantul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este prima sarbatoare confirmata in documente, dintre sarbatorile Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Astfel, unii o sarbatoreau in ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit pe 18 decembrie.

Parintele profesor Ene Braniste sustine ca sarbatoarea a fost introdusa la Roma de papa Leon al II lea (681-683). La inceput aceasta era doar locala si cu denumirea de sarbatoare a asteptarii Nasterii Dom­nului. Variatia datei de praznuire a existat in Apus pana in sec. XI, cand data de 25 martie s-a generalizat in toata lumea catolica. Numai la armeni Buna Vestire se praznuieste pe 7 aprilie, in raport cu data veche a sarbatorii Nasterii Domnului (6 ianuarie).

Buna Vestire este sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi ar cadea aceasta.

Potrivit crestinilor, pe 25 martie, Arhanghelul Gavril sau Gabriel i-ar fi vestit Fecioarei Maria ca a fost aleasa de Dumnezeu sa dea nastere Mantuitorului Hristos. In calendarul popular sarbatoarea aceasta se mai numeste si Blagovistenie sau Ziua Cucului, cucul ocupand un loc central in cadrul acestei mult asteptate sarbatori. Cucul perceput ca incarnare a stramosului mitic, pasare cu un pronuntat substrat erotic, anunta sosirea efectiva a primaverii. Primul sau cantec care are loc de obicei la Bunavestire, trebuie sa fie asteptat de toti oamenii in haine curate, veseli, cu stomacul plin si cu bani in buzunare.

Traditii de Buna Vestire

De Buna Vestire este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor.

Traditia mai spune ca, in aceasta zi aducatoare de veste minunata, oamenii nu au voie sa se certe, fiind mare pacat: cine se cearta in ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. In Bucovina nu se pun oua la closca de Buna Vestire, pentru ca se considera ca ar putea iesi pui cu doua capete si patru picioare.

In unele zone, pentru a avea roade bogate in livezi, pomii se amenintau cu toporul si se stropeau cu tuica. Tot acum, gospodarii din Maramures aduna lucrurile de prisos de prin curti si le dau foc.

Dupa cum stim, la Buna Vestire este dezlegare la peste, pestele fiind celalalt „personaj” central al acestei sarbatori. Consumul ritual de peste era justificat prin credinta ca cei ce vor face asa vor fi sanatosi ca pestele tot anul.

Read More

9 Martie – Ziua Sfintilor 40 de Mucenici. Traditii, obiceiuri si povestea sfintilor martiri

martie 9, 2017
/ / /
Comments Closed

sfintii
Ziua de 9 martie, când Biserica Ortodoxa sarbatoreste pe cei 40 de Mucenici ucisi in Sevastia, are pentru spiritualitatea populara o conotatie aparte.

In ziua mucenicilor, in credinta populara, se deschid mormintele si portile Raiului, iar gospodinele fac, in cinstea Sfintilor Mucenici 40 de colaci numiti sfinti, mucenici sau bradosi.

In Moldova, acestia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, si sunt copti din aluat de cozonac si apoi unsi cu miere si nuca.

In Dobrogea, se pastreaza aceeasi forma numai ca mucenicii sunt mai mici si sunt fierti in apa cu zahar, scortisoara si nuca, simbolizând lacul in care au fost aruncati Sfintii Mucenici.

Tot acum se face si un fel de turta in chip de om fara ochi, numita Uitata. Ea se da copiilor s-o manânce cu miere si se face pentru mortii care, din greseala, n-au fost pomeniti peste an. Exista si datina ca, in aceasta zi, fiecare sa bea 40 de pahare cu vin, câte unul pentru fiecare din cei 40 de mucenici, stiut fiind ca numarul 40 se asociaza mortilor.

Inceputul primaverii, marcat de ziua Macinicilor este evidentiat si de alte numeroase obiceiuri, credinte si practici magice: credinta ca in noaptea de Macinici se deschid mormintele si Portile Raiului, asteptarea spiritelor mortilor cu focuri aprinse si mese intinse; obiceiul aprinderi focurilor rituale sacrificiale, de purificare a spatiului si de sprijinire a Soarelui intr-un moment de cumpana, când ziua devine egala cu noaptea; purificarea oamenilor, vitelor si constructiilor prin afumarea lor cu tamâie, cârpe aprinse si apa sfintita; protectia magica a casei si anexelor gospodaresti prin presararea cenusii de la focurile aprinse la Macinici; efectuarea unor observatii si previziuni meteorologice; aflarea norocului; „retezarea stupilor” si scoaterea lor de la iernat; taierea primelor corzi de vita de vie si altele.

Un alt obicei este pornirea simbolica a plugului. Sarbatoare consacrata agricultorilor, scoaterea plugului in fata casei in mod festiv reprezinta deschiderea ciclului sarbatorilor de primavara si totodata a muncilor câmpului specifice anotimpului. Era momentul in care plugarii incheiau intelegerile pentru intovarasire, pecetluite intotdeauna de o petrecere de pomina.

Se spune ca tot ce e semanat in aceasta zi o sa rodeasca de 40 de ori mai mult, iar cine nu respecta sarbatoarea va suferi 40 de zile.

Ziua mucenicilor era si un prilej de prognozare a vremii. Se considera ca daca ploua in aceasta zi, va ploua si de Paste; daca tuna, vara va fi prielnica tuturor culturilor; daca ingheata in noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lunga.

In credintele daco-romanilor, in aceasta zi se termina ciclul celor „noua babe” (murea Baba-Dochia), care semnificau iarna si incepea sirul zilelor „mosilor”, ce marcau inceputul zilelor agricole.

Batrânii, inarmati cu bâte sau cu maiuri lovesc pamântul, incercând prin aceasta actiune magica sa trezeasca fortele adormite ale pamântului. In acelasi scop se aprind si focurile rituale. in ziua de Macinici, toate gunoaiele se ard, ca sa vina primavara mai curând. Peste focuri sar tinerii, flacai si fete, in scopuri de purificare a trupului.

in cinstea lor, in ziua de Macinici se fac copturi rituale ce se ofera de pomana. Femeile fac macenici, pe care ii numesc sfintisori sau bradosi. Acestia sunt in forma de om, opturi, melc, spirala sau albina. Se duc la biserica si se impart saracilor.

Conform crestinortodox.ro, http://crestinortodox.ro  sfintii 40 de Mucenici sunt praznuiti de Biserica Ortodoxa, in fiecare an, pe data de 9 martie. Acesti mucenici au trait in vremea imparatului Licinius (308-324), prigonitor al crestinilor. Sfintii 40 de Mucenici erau soldati crestini si faceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia.  Acestia nu erau doar romani de origine, ci si greci, amestecati cu armeni.

Afland despre credinta lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit sa se inchine idolilor. Deoarece au refuzat, au fost intemnitati timp de opt zile si batuti cu pietre. Prin semne divine au fost insa intariti in dreapta credinta. Dupa aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin inghetare, in lacul Sevastiei. La miezul noptii, unul dintre cei 40 de mucenici, a iesit din apa din cauza gerului. Alergand spre baia calda, pusa de cei ce slujeau idolilor, a murit. Cei ramasi sa indure gerul au inceput sa se roage: “Ajuta-ne Dumnezeule, Mantuitorul nostru, usureaza-ne sarcina si alina iutimea vazduhului, ca spre Tine nadajduim, ca sa nu ne rusinam si sa cunoasca toti ca ne-am mantuit strigand catre Tine”. In urma acestei rugaciuni s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a incalzit, gheata s-a topit si 40 de cununi stralucitoare au pogorat asupra mucenicilor. Unul dintre soldatii de paza, uimit ca in miezul noptii o lumina din cer incalzeste apa si ca o cununa din cele 40, pogorate peste mucenici, nu are peste cine sa se aseze, s-a aruncat in apa, marturisind ca si el este crestin.

Pentru ca au fost scosi vii din lac, comandantii au poruncit sa li se zdrobeasca picioarele cu ciocanele. Toti martirii au trecut la cele vesnice in urma acestui supliciu. Trupurile lor au fost puse intr-un car, ca sa fie duse spre ardere si apoi sa fie aruncate in lac. Numai Meliton, un tanar soldat, a supravietuit torturii. Pentru ca mai respira, ostasii nu l-au pus in car. Mama sa, stiind ca cei 39 de confrati in suferinta aveau pregatita imparatia cerurilor, isi ia fiul in brate si merge cu el sa-l puna in car. Daca ii dorea salvarea, trebuia sa fie lipsit de credinta in Hristos. Meliton moare pe drum, in bratele mamei sale.

Cei patruzeci de Sfinti Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie.

Read More

Moşii de iarnă. Traditii, obiceiuri si superstitii

februarie 18, 2017
/ / /
Comments Closed
coliva

Biserica Ortodoxa Romana praznuieste pe 18 februarie Mosii de iarna, unde în fiecare biserica se oficiaza Sfanta Liturghie, urmata de slujba Parastasului pentru cei adormiţi.

Dupa sambata mortilor urmeaza lasatul secului de carne, pe 19 februarie, iar pe 26 februarie cel pentru oua, peste si lactate, dupa care crestinii intra în Postul Mare.

În fiecare an, in ziua de sambata dinaintea duminicii Infricosatoarei Judecati, romanii ortodocsi îi pomenesc pe cei trecuti la domnul. Conform traditiei populare, aceasta sarbatoare este numita si „Mosii de iarna” sau „Sambata mortilor”. In aceasta zi in biserica sunt pomeniti oamenii care nu au avut parte de slujbe randuite la inmormantare., potrivit crestinortodox.ro.

Conform datinilor stravechi, in unele zone ale tarii batranii povestesc cum sufletele mortilor vin in aceasta zi pe pamant, in timp ce credinciosii dau de pomana mancare gatita pentru ca spiritele sa ii ocoleasca.

Sufletele trecute in nefiinta vin astazi sa se hraneasca cu mireasma si aburii bucatelor pe care credinciosii in gatesc, astfel incat sa le ajunga intreg anul.

In aceasta zi obiceiul cere sa se dea de pomana sarmale, placinta, vin, coliva, colaci, fructe sau chiar si lumanari aprinse. La mormintele rudelor oamenii trebuie neaparat sa aprinda cel putin doua lumanari, care au rolul de a incalzi sufletele mortilor.

Cei batrani isi aduc aminte ca Mosilor de iarna li se mai spunea si Mosii de piftii si sambata piftiilor. Mai mult, aceasta este singura zi in care se mananca racituri sau piftii. Daca acestea nu erau mancate in totalitate in aceeasta zi, a doua zi erau aruncate. Altfel, frigurile si-ar fi facut aparitia in timpul verii.

De asemenea, se obisnuieste ca in aceasta zi sa nu se lucreze. Toate femeile care nu tin cont de acest avertisment sunt pedepsite sa tremure precum piftia si sa li se intoarca pomana data. Mai mult, aceasta zi trebuie respectata cu sfintenie pentru a te feri de nebunie.

Lasatul Secului

Dupa sambata cand sunt pomeniti Mosii de Iarna ( 18 februarie), urmeaza Duminica Lasatului sec de carne ( a Înfricosatei Judecati). De fapt, în Ortodoxie, singurul post care are doua Lasatul Secului este cel al Sfintelor Pasti, cunoscut si sub numele de Postul cel Mare.

Primul Lasatul Secului este pentru carne (19 februarie) si se împlineste la aceasta data numita Duminica Înfricosatei Judecati, iar al doilea Lasatul Secului este pentru oua, peste si lactate si se împlineste în Duminica Izgonirii din Rai a lui Adam (pe 26 februarie).

 

Read More

Anul Nou – datini, traditii si superstitii

decembrie 29, 2016
/ / /
Comments Closed

revelion
Conform unei credinte din popor, pentru a alunga spiritele rele si a primi cum se cuvine noul an in casa ta, nu trebuie sa astepti Revelionul in liniste, ci in zgomot si voie buna, cu usile larg deschise. De asemenea, este interzis sa plangi in prima zi a anului daca nu vrei sa ai parte de lacrimi si ghinion pe tot parcursul anului.

Sa porti ceva rosu, sa ai bani in buzunar si sa-ti pui o dorinta in noaptea dintre ani.
Pestele este una din mancarurile menite sa iti aduca prosperitatea si sa-ti asigure o trecere lina si usoara in anul care vine.
Se crede ca in noaptea Anului Nou animalele capata grai de la Dumnezeu si vorbesc intre ele. Fiinta umana care le poate auzi insa isi va gasi sfarsitul in anul respectiv.
Tot in noaptea de 31 spre 1, batranii spun ca aprinderea unei lumanari sau a unei candele sub icoana pana se lumineaza de ziua are rostul de a-l indupleca pe Dumnezeu pentru a-ti da un an usor si luminos.
Consuma un mar in ajunul Anului Nou si vei avea parte de sanatate pe tot parcursul anului, ne invata traditia.
In anumite sate ale tarii noastre, in aceasta noapte magica, se mai pastreaza inca obiceiul ghicirii in stele de catre fetele tinere, care doresc sa isi gaseasca alesul. Tinerele ies in afara casei si se uita pe cer, numarand noua stele. Daca ultima stea, cea de-a noua, este mai mare si mai stralucitoare decat celelalte, inseamna ca ursitul fetei care numara va fi un barbat ales, deosebit. Dupa ce termina de numarat, fata respectiva se adreseaza stelei respective pentru a o ajuta sa-si intalneasca ursitul.
De Anul Nou, Sorcova este obiceiul conform caruia in dimineata zilei de 1 ianuarie copiii, dar si cei mari, merg si seamana, simbolic, cu boabe de grau si orez, pe care le arunca in casa si asupra celor din casa.
In Ajunul Anului Nou, in unele zone se practica mersul cu Plugusorul si jocurile cu masti (capra, ursul, calutul si cerbul). Obiceiul Plugusorului este legat de speranta fertilitatii, versurile sale prezentand practicile agricole si urari de holde bogate. in schimbul acestor urari, copiii primesc daruri simbolice, colaci, fructe sau bani.
La noi traditia populara abunda de practici magice precum prognozarea vremii si a recoltelor din noul an ori aflarea duratei vietii si a norocului membrilor familiei. Pentru prognozarea vremii, conform asa-numitului calendar din foi de ceapa, o ceapa era taiata in 12 parti egale, corespunzatoare fiecarei luni a anului iar in cojile astfel obtinute se punea sare, in cantitati egale. Foile de ceapa erau asezate apoi pe masa sau pe vatra sobei, in ordinea in care se succed lunile in an, iar in dimineata zilei de 1 ianuarie se apreciau lunile ploiase in functie de apa acumulata in cupele foilor de ceapa.
Daca dai bani, fie si cu imprumut, in noaptea de Revelion si in prima zi a noului an, vei avea probleme financiare si datorii tot anul, in mod similar,  pentru a avea parte de belsug, primul om care va trece  pragul casei in noul an trebuie sa fie de sex masculin.

Read More