traditii

Evenimentele primăverii în Ținutul Conacelor

aprilie 14, 2022
/ / /
Comments Closed

 

 

Covasna este o destinație ce nu are nevoie de o perioadă anume pentru a fi vizitată, pentru că acest loc este o invitație deschisă permanent oaspeților. Tot timpul anului, în orice anotimp… sunt atâtea motive pentru care să vii în Ținutul Conacelor. Să fii parte din acest tărâm minunat, înzestrat cu atâtea comori! Frumusețea inegalabilă, tradițiile, gastronomia și amabilitatea localnicilor sunt câteva motive care să te convingă să petreci oricând un sejur în zona Covasnei.

Iar dacă întâmplarea face să fii oaspetele acestui loc în această primăvară, atunci trebuie să știi că odată ajuns în județul Covasna, ai câteva evenimente în atenție, de care să ții cont atunci când îți faci planul de vacanță.

Iată 3 evenimente de neratat în vacanța ta de primăvară:

  1. Sărbătoarea ouălor roșii de Paște – 26 aprilie 2022, Întorsura Buzăului

„Sărbătoarea Ouălor Roșii de Paște” este unul dintre cele mai îndrăgite evenimente din zonă. Festivalul folcloric cu obiceiuri de primăvară are loc în a treia zi de Paște, la Căminul Cultural al satului Brădet din Întorsura Buzăului. Organizat în fiecare an încă din 1994, evenimentul, devenit deja o tradiție în zona Buzaielor, ajunge în acest an la a 27-a ediție. Conform obiceiului, în cadrul evenimentului se organizează un concurs mult așteptat de încondeiat ouă, dar și un festival folcloric împreună cu o parte religioasă. Sărbătoarea va debuta cu muzică religioasă și va continua cu un program folcloric, în mare parte marcat de prezența unor participanți locali, urmând ca apoi, în cea de-a doua parte a evenimentului să aibă loc îndrăgitul concurs de încondeiat ouă.

Un aspect important de precizat: Întrucât încondeiatul presupune mult timp, participanții vor intra în concurs cu ouă pregătite acasă și aduse gata încondeiate la fața locului. Fiecare participant se va înscrie în concurs cu șase ouă încondeiate și patru ouă roșii (pentru decor), aceasta fiind regula de intrare în concurs încă din primul an de organizare al acestui eveniment. De asemenea, un alt detaliu specific concursului: cele șase ouă trebuie să fie puse într-un cofraj, din care doar un singur ou va fi selectat pentru un loc câștigător.

Dacă alegi să petreci Sărbătorile Pascale în județul Covasna, poți lua și tu parte la acest eveniment și, de ce nu, poate îți vei încerca și norocul la concursul de încondeiat ouă! Un lucru e cert: indiferent dacă vei câștiga un premiu sau nu, sigur vei câștiga amintiri de neuitat.

  1. Zilele Sfântu Gheorghe: 23 aprilie – 1 mai 2022, Sfântu Gheorghe

Zilele Sfântu Gheorghe reprezintă sărbătoarea orașului și, totodată, cel mai mare eveniment al acestuia, la care anual participă în jur de 50.000 de vizitatori. Din cauza pandemiei, această festivitate a avut loc ultima dată în 2019, însă acum este timpul ca străzile orașului să se reumple de viață și de voie bună. Evenimentul cuprinde o serie de programe culturale și un weekend de festival. Anul acesta, seria evenimentelor culturale va începe cu două spectacole Budapest Gypsy Symphony Orchestra, care va concerta pe 23 aprilie la Arena Sepsi. În timpul săptămânii culturale, după evenimentul de deschidere, cei pasionați vor fi așteptați și cu multe spectacole premiate şi artiști de renume mondial, iar expozițiile curente ale muzeelor și galeriilor de artă din oraș vor fi deschise gratuit publicului.

De asemenea, programul weekendului de festival se anunță a fi unul foarte bogat. Târgul tradițional al meșteșugarilor, cu peste 170 de artizani din toată țara, va dura 4 zile, și va aduce în prim plan tradițiile și meșteșugurile populare. În Curtea Tinerilor, care anul acesta va fi organizată în premieră în curtea fostei fabrici de ţigarete, tinerii sunt așteptați în mod special cu programe şi evenimente special dedicate lor.

Scena Principală, instalată în Piața Centrală, este locul petrecerii, iar anul acesta, spre deosebire de anii trecuţi, va „funcționa” timp de cinci zile, de pe 27 aprilie până pe 1 mai. În acest loc, oaspeții vor avea ocazia să asculte toate genurile muzicale: muzică rock, pop și muzică alternativă. Printre artiştii care vor concerta în Piaţa Centrală se numără Delia, unul dintre cei mai populari artişti din showbizul românesc, dar și trupa rock Cargo. Festivalul se va încheia duminică, 1 mai, cu un spectacol pirotehnic care va începe la ora 22:15.

Acest eveniment, datorită programelor, concertelor și spectacolelor atractive, a dobândit rangul de eveniment regional, deoarece numărul vizitatorilor sosiți din județele vecine este într-o continuă creștere în fiecare an. Mai mult decât atât, pentru mulți dintre cei care au părăsit orașul, a devenit o tradiție să se întoarcă aici în fiecare primăvară, cu ocazia celei mai mari sărbători organizate în Sfântu Gheorghe.

  1. SepsiBook – Târg de Carte și Festival de Literatură Contemporană: 26 – 29 mai, Sfântu Gheorghe

La Sfântu Gheorghe, sunt organizate multe evenimente culturale care au menirea de a pune în mișcare comunitatea, dar mai ales să o unească. SepsiBook este mai mult decât un târg de carte, este un festival al literaturii contemporane. Organizat la Arena Sepsi între 26 – 29 mai 2022, SepsiBook va deschide un nou capitol din această serie de evenimente, transformând pentru câteva zile orașul Sfântu Gheorghe și împrejurimile sale într-un tărâm al cărților. De altfel, evenimentul va fi primul eveniment comunitar de carte din județul Covasna. Acesta oferă posibilitatea de a răsfoi printre cărțile a peste 30 de edituri, de a arunca un ochi peste programe literare și muzicale, activități interactive, instalații publice, literatură contemporană și întâlniri profesionale. Această primă ediție se va axa pe literatura pentru copii și tineri, cu scopul de a face din lectură și din întâlnirile cu cartea o experiență plăcută și distractivă pentru toate generațiile.

Read More

9 Martie – Ziua Sfintilor 40 de Mucenici. Traditii, obiceiuri si povestea sfintilor martiri

martie 8, 2022
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2022-03-08T145617.158

 

Ziua de 9 martie, când Biserica Ortodoxa sarbatoreste pe cei 40 de Mucenici ucisi in Sevastia, are pentru spiritualitatea populara o conotatie aparte.

În credinta populara, acum se deschid mormintele si portile Raiului, iar gospodinele fac, in cinstea Sfintilor Mucenici 40 de colaci numiti sfinti, mucenici sau bradosi. Iată cateva lucruri pe care trebuie sa le stim despre mucenici!

In Moldova, muceniciii au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, si sunt copti din aluat de cozonac si apoi unsi cu miere si nuca. In timp ce, în Dobrogea, se pastreaza aceeasi forma numai ca mucenicii sunt mai mici si sunt fierti in apa cu zahar, scortisoara si nuca, simbolizând lacul in care au fost aruncati Sfintii Mucenici.

Tot in aceasta zi, in anumite regiuni ale tarii se face si un fel de turta in chip de om fara ochi, numita Uitata. Ea se da copiilo s-o manânce cu miere si se face pentru mortii care, din greseala, n-au fost pomeniti peste an. Exista si datina ca, in aceasta zi, fiecare sa bea 40 de pahare cu vin, câte unul pentru fiecare din cei 40 de mucenici, stiut fiind ca numarul 40 se asociaza mortilor.

Inceputul primaverii, marcat de ziua Macinicilor este evidentiat si de alte numeroase obiceiuri, credinte si practici magice: credinta ca in noaptea de Macinici se deschid mormintele si Portile Raiului, asteptarea spiritelor mortilor cu focuri aprinse si mese intinse; obiceiul aprinderi focurilor rituale sacrificiale, de purificare a spatiului si de sprijinire a Soarelui intr-un moment de cumpana, când ziua devine egala cu noaptea; purificarea oamenilor, vitelor si constructiilor prin afumarea lor cu tamâie, cârpe aprinse si apa sfintita; protectia magica a casei si anexelor gospodaresti prin presararea cenusii de la focurile aprinse la Macinici; efectuarea unor observatii si previziuni meteorologice; aflarea norocului; „retezarea stupilor” si scoaterea lor de la iernat; taierea primelor corzi de vita de vie si altele.

Un alt obicei este pornirea simbolica a plugului. Sarbatoare consacrata agricultorilor, scoaterea plugului in fata casei in mod festiv reprezinta deschiderea ciclului sarbatorilor de primavara si totodata a muncilor câmpului specifice anotimpului. Era momentul in care plugarii incheiau intelegerile pentru intovarasire, pecetluite intotdeauna de o petrecere de pomina.

Se spune ca tot ce e semanat in aceasta zi o sa rodeasca de 40 de ori mai mult, iar cine nu respecta sarbatoarea va suferi 40 de zile.

Ziua mucenicilor era si un prilej de prognozare a vremii. Se considera ca daca ploua in aceasta zi, va ploua si de Paste; daca tuna, vara va fi prielnica tuturor culturilor; daca ingheata in noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lunga.

In credintele daco-romanilor, in aceasta zi se termina ciclul celor „noua babe” (murea Baba-Dochia), care semnificau iarna si incepea sirul zilelor „mosilor”, ce marcau inceputul zilelor agricole.

Batrânii, inarmati cu bâte sau cu maiuri lovesc pamântul, incercând prin aceasta actiune magica sa trezeasca fortele adormite ale pamântului. In acelasi scop se aprind si focurile rituale. in ziua de Macinici, toate gunoaiele se ard, ca sa vina primavara mai curând. Peste focuri sar tinerii, flacai si fete, in scopuri de purificare a trupului.

in cinstea lor, in ziua de Macinici se fac copturi rituale ce se ofera de pomana. Femeile fac macenici, pe care ii numesc sfintisori sau bradosi. Acestia sunt in forma de om, opturi, melc, spirala sau albina. Se duc la biserica si se impart saracilor.

Conform crestinortodox.ro, http://crestinortodox.ro  sfintii 40 de Mucenici sunt praznuiti de Biserica Ortodoxa, in fiecare an, pe data de 9 martie. Acesti mucenici au trait in vremea imparatului Licinius (308-324), prigonitor al crestinilor. Sfintii 40 de Mucenici erau soldati crestini si faceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia.  Acestia nu erau doar romani de origine, ci si greci, amestecati cu armeni.

Afland despre credinta lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit sa se inchine idolilor. Deoarece au refuzat, au fost intemnitati timp de opt zile si batuti cu pietre. Prin semne divine au fost insa intariti in dreapta credinta. Dupa aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin inghetare, in lacul Sevastiei. La miezul noptii, unul dintre cei 40 de mucenici, a iesit din apa din cauza gerului. Alergand spre baia calda, pusa de cei ce slujeau idolilor, a murit. Cei ramasi sa indure gerul au inceput sa se roage: “Ajuta-ne Dumnezeule, Mantuitorul nostru, usureaza-ne sarcina si alina iutimea vazduhului, ca spre Tine nadajduim, ca sa nu ne rusinam si sa cunoasca toti ca ne-am mantuit strigand catre Tine”. In urma acestei rugaciuni s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a incalzit, gheata s-a topit si 40 de cununi stralucitoare au pogorat asupra mucenicilor. Unul dintre soldatii de paza, uimit ca in miezul noptii o lumina din cer incalzeste apa si ca o cununa din cele 40, pogorate peste mucenici, nu are peste cine sa se aseze, s-a aruncat in apa, marturisind ca si el este crestin.

Pentru ca au fost scosi vii din lac, comandantii au poruncit sa li se zdrobeasca picioarele cu ciocanele. Toti martirii au trecut la cele vesnice in urma acestui supliciu. Trupurile lor au fost puse intr-un car, ca sa fie duse spre ardere si apoi sa fie aruncate in lac. Numai Meliton, un tanar soldat, a supravietuit torturii. Pentru ca mai respira, ostasii nu l-au pus in car. Mama sa, stiind ca cei 39 de confrati in suferinta aveau pregatita imparatia cerurilor, isi ia fiul in brate si merge cu el sa-l puna in car. Daca ii dorea salvarea, trebuia sa fie lipsit de credinta in Hristos. Meliton moare pe drum, in bratele mamei sale.

Cei patruzeci de Sfinti Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie.

Read More

Sfantul Andrei – Traditii, obiceiuri si superstitii

noiembrie 20, 2021
/ / /
Comments Closed
sfantul-andrei-620x330

Santandrei este o mare divinitate geto-daca peste care crestinii au suprapus pe Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat, ocrotitorul Romaniei.

El a preluat numele si data de celebrare ale Apostolului Andrei (30 noiembrie), cel care a predicat in primele decenii dupa nasterea lui Iisus pe pamanturile Daciei. El trebuie sa se fi bucurat de mare respect de vreme ce ziua lui de celebrare a inlocuit o importanta divinitate precrestina, personificare a lupului. Numele zeului uzurpat s-a pierdut. Noaptea de Santandrei (29 – 30 noiembrie) si ciclul de innoire a timpului, care se suprapun peste perioada calendaristica a Dionisiacelor Campenesti si cu fermentarea vinului in butoaie la popoarele tracice, pastreaza numeroase urme precrestine.

Halloween-ul romanesc

Pana la inceputul secolului al XX-lea se organizau in Colinele Tutovei, in noaptea de Santandrei, petreceri de pomina ale tinerilor, asemanatoare cu Revelionul. Pentru a fi feriti de actiunea malefica a moroilor si strigoilor, tinerii camuflau si ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele si usile casei unde se desfasura petrecerea inainte de lasatul serii. De altfel, petrecerea se numea, local, Noaptea Strigoilor, timp nefast, cand strigoii vii isi parasesc trupurile fara stirea lor, iar strigoii morti ies din sicrie, morminte si cimitire pentru a provoca suferinte oamenilor. Aceasta izbucnire de bucurie se desfasura in chiar postul Nasterii Domnului (Postul Craciunului). Dimineata, pe lumina zilei, tinerii ieseau in curtea casei unde o  covata cu usturoi era jucata in mijlocul horei de un flacau. Se impartea usturoiul si, in mare veselie, se intorceau pe la casele lor. Incepea un nou an. Usturoiul privegheat se pastra ca ceva sfant, la icoana, si se folosea peste an ca leac pentru vindecarea bolilor, pentru prinderea farmecelor si descantecelor etc.
sfantul-andrei-2

Iata cateva traditii si obiceiuri care se pun in practica in aceasta noapte:

– Fetele care vor sa se marite ascund sub perna un fir de busuioc, pentru a-si visa iubitul.

-La miezul noptii, fetele intorc un ulcior de lut cu gura in jos, pun pe fundul vasului 3 carbuni incinsi si rostesc o incantatie, pentru a cuceri inima baiatului iubit.

-O alta metoda pentru a afla cum arata ursitul este urmatoarea: fata tine doua lumanari aprinse in mana si priveste intr-un pahar cu apa in care a fost aruncata o verighete sfintita, pentru cununie.

-In aceasta noapte, cei care vor sa afle dezlegarea unor mistere sau enigme din trecut trebuie sa participe la un ritual bizar in cimitir. Intr-un vas cu apa descantata, ei vor vedea tot ce s-a intamplat.

-Spiritele rele nu vor avea acces in casa daca gospodinele vor intoarce seara toate canile si vasele cu gura in jos.

-Tot pentru alungarea spiritelor se agata usturoi la intrare, iar animalelor li se pune in mancare busuioc si in apa cateva picaturi de agheasma.

-Se pune grau la incoltit, pentru ca gospodarii sa afle cum va fi revolta de anul viitor, dar si cat de prospera va fi casa si familia lui.

– Nu in ultimul rand, vremea din aceasta noapte ne va spune cum va fi iarna care urmeaza. Sa speram ca vor avea parte de cer senin, pentru ca atunci iarna va fi blanda.

Read More

Buna Vestire- Obiceiuri și tradiții la români

martie 25, 2021
/ / /
Comments Closed
53172774_2061553203879710_2177563159399759872_n

Sărbătorită de români pe 25 martie, Blagovestenia este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfinței Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbatorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește.

Conform tradiției românești, ziua de Buna Vestire se mai numește și Ziua Cucului, deoarece acum va cânta pentru prima dată cucul, vestitor important în viața omului.

Se mai spune că dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, era un semn rău.

Mai există și obiceiul ca, în această zi, să se numere de câte ori cucul își cântă numele, număr care ar descoperi câți ani mai avem de trăit.

În unele zone ale țării, de Buna Vestire, există obiceiul ca pomii să fie amenințați cu un topor și să fie stropiți cu țuică, fiindcă așa vor avea roade bogate.

De Blagoveștenie se mănâncă pește, pentru a fi tot anul “ca peștele în apă”;

În această zi, gospodinele nu au voie să pună ouă sub cloșcă, fiindcă puii vor ieși cu două capete și cu patru picioare.

La o așa zi mare, cum e ziua Bunei Vestiri, e bine să punem pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor, care ne vor veghea tot restul anului.

Se mai spune că, așa cum va fi vremea în ziua de Blagoveștenie, așa va fi și în ziua de Paște.

Read More

Târg cu meşteri şi anticari, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român

noiembrie 5, 2020
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2020-11-05T140116.269

Târgul cu meşteri şi anticari, Moşii de Arhangheli, va avea loc de vineri până duminică, între orele 10.00-18.00, în curtea Muzeului Naţional al Ţăranului Român.

În fiecare dintre cele trei zile, 50 de meşteri, anticari şi artişti vor prezenta obiecte din ceramică, ţesături, icoane, podoabe şi obiecte din lemn.

Sâmbătă, înainte de Aranghelul Mihai, se fac moşi, iar fiecare dintre noi trebuie să aprindă o lumânare care îi va fi „lumina de veci“ în lumea de dincolo.

Tradiția mai spune că finii merg acum cu colaci și alte bunătăți la naşi, și tot acum ciobanii amestecă berbecii cu oile. În acest scop se face turta areţilor (berbecilor) care se aruncă între oi. Dacă ea cade cu faţa în sus, oilor le va merge bine.

Read More

Moșii de iarnă- obiceiuri și tradiții

februarie 21, 2020
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2020-02-20T115527.928

 

Biserica Ortodoxă alocă o zi de sâmbătă înainte de începerea postului Sfintelor Paști pentru comemorarea strămoșilor, iar această zi poartă numele de Sâmbăta Morților sau Moșii de Iarnă. Este una dintre cele mai importante sărbători de la noi și vine la pachet cu o serie de obiceiuri și tradiții. Iată câteva dintre ele!

Anul acesta, pe 22 februarie, sărbătorim moșii de iarnă,  întrucât începând de luni, 24 februarie, intrăm în perioada premergătoare Postului Paștelui.

Se spune în unele zone ale țării că, în această zi, sufletele morților vin pe pământ, iar credincioșii dau de pomană mâncare gătită. Tradiția mai spune că sufletele trecute în neființă se vor hrăni acum cu mireasma și aburii bucatelor pe care credincioșii le gătesc, astfel încât să le ajungă întreg anul.

De Sâmbăta Morților, credincioșii trebuie să dea de pomană anumite alimente: sarmale, plăcintă, vin, colivă, colaci, fructe, dar și lumânări aprinse.

În Muntenia încă se mai păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit.
mosii de iarna

Această sărbătoare mai este denumită popular și ”Moșii de Piftii”, pentru că acum gospodinele pregătesc răcituri și piftii pe care le dau de pomană celor trecuți în neființă.

Femeile nu au voie să muncească, în această zi. Se spune că ele vor fi pedepsite, dacă nu respectă tradiția.

Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri.

În Sâmbăta Morților sunt interzise nunțile. Conform tradiţiei creştin ortodoxe, odată cu Lăsatul secului de carne, tinerii nu au voie să-și pună pirostriile. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (a doua duminică după Paște).

Read More

Iuliana Tudor ne dezvăluie rețeta desertului casei, moștenită de la bunica și preparată de mama sa, de Sărbători

noiembrie 22, 2019
/ / /
Comments Closed
iuliana-tudor_70351800

Vedeta TVR petrece întotdeauna sărbătorile acasă, iar de această dată ne dezvăluie rețeta prăjiturii care se găsește întotdeauna pe masa familiei sale de Sărbători.

Ingrediente: ½ cană de zahăr care se pune la ars pe foc mic într-o cratiță până se face maro la culoare. Se stinge apoi cu o cană de apă și se lasă la rece. Separat, se freacă un ou cu ½ cană zahăr peste care se adaugă ½ cană de ulei, cu mișcări ușoare, să nu se taie, 1 lingură bicarbonat stins și ½ linguriță amoniac. Făină- cât cuprinde- de aici ar trebui să iasă 4 foi de prăjitură care se coc pe fundul tăvii, până se rumenesc pe margine.

Pentru cremă aveți nevoie de: un pachet de unt care se freacă (după ce se scurge apa din el), cu 100 g zahăr pudră și se lasă de o parte. Apoi, jumătate de l de lapte cu 3 lg făină se amestecă într-o cratiță la foc mic până capătă consistența unei ciulama. Când s-a răcit se amestecă cu crema de unt.

Când aveți totul gata și rece,  se pregătește prăjitura: se pune o foaie de prăjitură, un  strat de cremă, un strat de gem de prune și presărăm nucă, apoi iar un strat de prăjitură, unul de cremă și apoi gem și tot așa. Prăjitura se pune la presat până a doua zi, să se întrepătrundă toate componentele. Poftă bună!

Zilele acestea, Iuliana Tudor vă așteaptă să vă implicați în Proiectul Banca de Alimente, derulat de Crucea Roșie de mai bine de 10 ani. Peste 200.000 de familii din România au putut lupta pentru visele lor pentru că una dintre nevoile lor de bază a fost îndeplinită cu ajutorul donațiilor de alimente.

Evenimentul de lansare a campaniei din acest an va avea loc la BNR, pe 26 noiembrie, și se va bucura de prezența Majestății Sale, Principesa Margareta, Custodele Coroanei Române, în calitate de președinte al Societății Naționale de Cruce Roșie din România, Iuliana Tudor, Ambasador Crucea Roșie Română și alți reprezentanți și oficialități..

Conceptul meniului la evenimentul din acest an, food for thought, este realizat de Chef Radu Ionescu și le va oferi invitaților o experiență inedită și memorabilă.

Read More

Obiceiuri şi tradiții de Sfântul Alexandru

august 30, 2019
/ / /
Comments Closed
biserica-1024x512

Pe 30 august, în fiecare an,  Sfântul Alexandru este prăznuit de creștini. Numit și „protectorul omenirii”, acesta este considerat unul dintre cei mai mari ierarhi ai Bisericii și apărători ai credinței creștine. Numele înseamnă „a apăra, a proteja” și vine din limba greacă.

În această zi, se spune că nu este bine să îți vorbești de rău aproapele, iar biserica ne îndeamnă să fim milostivi cu cei săraci și năpăstuiți.

În anumite regiuni, bătrânii prepară bucate (cozonaci sau plăcinte) și le împart pentru sufletele celor morți.

De Sfântul Alexandru, nu e bine să te cerți cu nimeni, pentru că o vei ține într-o sfadă până la finalul anului.

Se mai spune că femeile cu numele Alexandra, Alexia sau Sanda nu trebuie să muncească în această zi, nici să spele haine cu mâna sau să facă curățenie.

 

Read More

Sfântul Ilie- obiceiuri și tradiții legate de una dintre cele mai importante sărbători ortodoxe

iulie 12, 2019
/ / /
Comments Closed

 

Untitled collage - 2019-07-15T123732.281

Sărbătorit în fiecare an în 20 iulie, Sfântul Ilie este unul dintre cei mai importanţi prooroci din Vechiul Testament și este considerat făcător de minuni, aducător de ploi şi ocrotitor al recoltelor.

Sfantul Ilie a venit pe lume cu peste 800 de ani i. Hr., în ținutul Tesvi din Galaad, într-o familie de preoți, într-o perioadă în care iudeii se închinau idolilor și zeilor străini, pe vremea împăratului Ahab.

Legenda spune că la nașterea sa tatăl său a văzut oameni îmbrăcați in alb invelindu-l în scutece de foc și dându-i numele, i-au dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieți.

În tradiția populară, Sfântul Ilie este prezentat ca mergând pe cer într-un car cu roți de flăcări, tunând și lovind diavolii cu biciul de foc. Se mai spune că este aducător de ploaie și că poate provoca furtuni puternice. Multe legende spun să Sfântul Ilie nu și-a încheiat misiunea pe pământ, el ridicându-se la cer și așteptând acolo sfarsitul lumii, pentru a se lupta cu căpetenia diavolilor.

În această zi, încă de pe vremuri,  oamenii nu lucrau, pentru a nu cădea grindină, și nu mâncau mere, pentru ca grindina să nu fie de mărimea acestora.

Tot în această zi, femeile mergeau și merg și acum la biserică să dea pomană pentru morți.

În dimineața de Sf Ilie, femeile duc busuioc la biserică pentru a fi sfințit, apoi, întoarse acasă, îl pun pe foc, iar cenușa rezultată o folosesc în scopuri terapeutice.

În această zi, bisericile sunt pline cu bucate pentru pomenirea morților (Mosii de Sant-Ilie), iar la casele gospodarilor sunt organizate praznice.

De Sfantul Ilie, la sate, apicultorii recoltau mierea albinelor. Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbați îmbrăcați în haine de sărbătoare, ajutați de către un copil, femeile neavand voie sa intre în stupina. După recoltarea mierii, cei din casa, impreuna cu rudele si vecinii invitați la acest moment festiv, gustau din mierea nouă și se cinsteau cu tuica indulcita cu miere. Masa festiva avea menirea de a asigura belșugul apicultorilor.

Sfântul Ilie marchează și miezul verii pastorale. Cu aceasta ocazie, ciobanii aduceau în dar iubitelor sau soțiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.

Și tot pe 20 iulie se țin și astăzi, mai multe târguri sau petreceri câmpenești.

Read More

Izvorul Tămăduirii și tradiția „apei vindecătoare”

mai 2, 2019
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2019-05-02T154437.742

În fiecare an, în prima vineri după Paşti, credincioșii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, un praznic închinat Maicii Domnului.

În această zi, fiecare creștin merge la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Aghiasma Mică. Această apă sfințită poate fi băută tot timpul anului, la zi de Sărbătoare.

În unele zone ală țării, preoţii merg şi stropesc și acum casele credincioşilor cu Aghiasmă.

În ziua de Izvorul Tămăduirii, tinerii din anumite zone ale ţării obişnuiau să facă legământul juvenil – în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit.

În tradiţia populară, se crede că bolnavii care respectă ritualul şi beau apă sfinţită din ziua praznicului dimineaţa, înainte de micul dejun, se vindecă.

Se mai spune în popor că, în această zi, apele sunt mai zgomotoase şi mai zbuciumate. De aceea, zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai uşor o sursă de apă.

Femeile nu trebuie să spele, să calce sau să croiască îmbrăcăminte. Tot în această zi, gospodarii aruncă peste vite apă sfințită. Se crede că astfel acestea vor fi sănătoase tot anul.

Și tot în această zi se stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului şi grădinile şi livezile, pentru a fi un an rodnic.

Read More