traditii

Târg cu meşteri şi anticari, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român

noiembrie 5, 2020
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2020-11-05T140116.269

Târgul cu meşteri şi anticari, Moşii de Arhangheli, va avea loc de vineri până duminică, între orele 10.00-18.00, în curtea Muzeului Naţional al Ţăranului Român.

În fiecare dintre cele trei zile, 50 de meşteri, anticari şi artişti vor prezenta obiecte din ceramică, ţesături, icoane, podoabe şi obiecte din lemn.

Sâmbătă, înainte de Aranghelul Mihai, se fac moşi, iar fiecare dintre noi trebuie să aprindă o lumânare care îi va fi „lumina de veci“ în lumea de dincolo.

Tradiția mai spune că finii merg acum cu colaci și alte bunătăți la naşi, și tot acum ciobanii amestecă berbecii cu oile. În acest scop se face turta areţilor (berbecilor) care se aruncă între oi. Dacă ea cade cu faţa în sus, oilor le va merge bine.

Read More

Moșii de iarnă- obiceiuri și tradiții

februarie 21, 2020
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2020-02-20T115527.928

 

Biserica Ortodoxă alocă o zi de sâmbătă înainte de începerea postului Sfintelor Paști pentru comemorarea strămoșilor, iar această zi poartă numele de Sâmbăta Morților sau Moșii de Iarnă. Este una dintre cele mai importante sărbători de la noi și vine la pachet cu o serie de obiceiuri și tradiții. Iată câteva dintre ele!

Anul acesta, pe 22 februarie, sărbătorim moșii de iarnă,  întrucât începând de luni, 24 februarie, intrăm în perioada premergătoare Postului Paștelui.

Se spune în unele zone ale țării că, în această zi, sufletele morților vin pe pământ, iar credincioșii dau de pomană mâncare gătită. Tradiția mai spune că sufletele trecute în neființă se vor hrăni acum cu mireasma și aburii bucatelor pe care credincioșii le gătesc, astfel încât să le ajungă întreg anul.

De Sâmbăta Morților, credincioșii trebuie să dea de pomană anumite alimente: sarmale, plăcintă, vin, colivă, colaci, fructe, dar și lumânări aprinse.

În Muntenia încă se mai păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit.
mosii de iarna

Această sărbătoare mai este denumită popular și ”Moșii de Piftii”, pentru că acum gospodinele pregătesc răcituri și piftii pe care le dau de pomană celor trecuți în neființă.

Femeile nu au voie să muncească, în această zi. Se spune că ele vor fi pedepsite, dacă nu respectă tradiția.

Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri.

În Sâmbăta Morților sunt interzise nunțile. Conform tradiţiei creştin ortodoxe, odată cu Lăsatul secului de carne, tinerii nu au voie să-și pună pirostriile. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (a doua duminică după Paște).

Read More

Iuliana Tudor ne dezvăluie rețeta desertului casei, moștenită de la bunica și preparată de mama sa, de Sărbători

noiembrie 22, 2019
/ / /
Comments Closed
iuliana-tudor_70351800

Vedeta TVR petrece întotdeauna sărbătorile acasă, iar de această dată ne dezvăluie rețeta prăjiturii care se găsește întotdeauna pe masa familiei sale de Sărbători.

Ingrediente: ½ cană de zahăr care se pune la ars pe foc mic într-o cratiță până se face maro la culoare. Se stinge apoi cu o cană de apă și se lasă la rece. Separat, se freacă un ou cu ½ cană zahăr peste care se adaugă ½ cană de ulei, cu mișcări ușoare, să nu se taie, 1 lingură bicarbonat stins și ½ linguriță amoniac. Făină- cât cuprinde- de aici ar trebui să iasă 4 foi de prăjitură care se coc pe fundul tăvii, până se rumenesc pe margine.

Pentru cremă aveți nevoie de: un pachet de unt care se freacă (după ce se scurge apa din el), cu 100 g zahăr pudră și se lasă de o parte. Apoi, jumătate de l de lapte cu 3 lg făină se amestecă într-o cratiță la foc mic până capătă consistența unei ciulama. Când s-a răcit se amestecă cu crema de unt.

Când aveți totul gata și rece,  se pregătește prăjitura: se pune o foaie de prăjitură, un  strat de cremă, un strat de gem de prune și presărăm nucă, apoi iar un strat de prăjitură, unul de cremă și apoi gem și tot așa. Prăjitura se pune la presat până a doua zi, să se întrepătrundă toate componentele. Poftă bună!

Zilele acestea, Iuliana Tudor vă așteaptă să vă implicați în Proiectul Banca de Alimente, derulat de Crucea Roșie de mai bine de 10 ani. Peste 200.000 de familii din România au putut lupta pentru visele lor pentru că una dintre nevoile lor de bază a fost îndeplinită cu ajutorul donațiilor de alimente.

Evenimentul de lansare a campaniei din acest an va avea loc la BNR, pe 26 noiembrie, și se va bucura de prezența Majestății Sale, Principesa Margareta, Custodele Coroanei Române, în calitate de președinte al Societății Naționale de Cruce Roșie din România, Iuliana Tudor, Ambasador Crucea Roșie Română și alți reprezentanți și oficialități..

Conceptul meniului la evenimentul din acest an, food for thought, este realizat de Chef Radu Ionescu și le va oferi invitaților o experiență inedită și memorabilă.

Read More

Obiceiuri şi tradiții de Sfântul Alexandru

august 30, 2019
/ / /
Comments Closed
biserica-1024x512

Pe 30 august, în fiecare an,  Sfântul Alexandru este prăznuit de creștini. Numit și „protectorul omenirii”, acesta este considerat unul dintre cei mai mari ierarhi ai Bisericii și apărători ai credinței creștine. Numele înseamnă „a apăra, a proteja” și vine din limba greacă.

În această zi, se spune că nu este bine să îți vorbești de rău aproapele, iar biserica ne îndeamnă să fim milostivi cu cei săraci și năpăstuiți.

În anumite regiuni, bătrânii prepară bucate (cozonaci sau plăcinte) și le împart pentru sufletele celor morți.

De Sfântul Alexandru, nu e bine să te cerți cu nimeni, pentru că o vei ține într-o sfadă până la finalul anului.

Se mai spune că femeile cu numele Alexandra, Alexia sau Sanda nu trebuie să muncească în această zi, nici să spele haine cu mâna sau să facă curățenie.

 

Read More

Sfântul Ilie- obiceiuri și tradiții legate de una dintre cele mai importante sărbători ortodoxe

iulie 12, 2019
/ / /
Comments Closed

 

Untitled collage - 2019-07-15T123732.281

Sărbătorit în fiecare an în 20 iulie, Sfântul Ilie este unul dintre cei mai importanţi prooroci din Vechiul Testament și este considerat făcător de minuni, aducător de ploi şi ocrotitor al recoltelor.

Sfantul Ilie a venit pe lume cu peste 800 de ani i. Hr., în ținutul Tesvi din Galaad, într-o familie de preoți, într-o perioadă în care iudeii se închinau idolilor și zeilor străini, pe vremea împăratului Ahab.

Legenda spune că la nașterea sa tatăl său a văzut oameni îmbrăcați in alb invelindu-l în scutece de foc și dându-i numele, i-au dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieți.

În tradiția populară, Sfântul Ilie este prezentat ca mergând pe cer într-un car cu roți de flăcări, tunând și lovind diavolii cu biciul de foc. Se mai spune că este aducător de ploaie și că poate provoca furtuni puternice. Multe legende spun să Sfântul Ilie nu și-a încheiat misiunea pe pământ, el ridicându-se la cer și așteptând acolo sfarsitul lumii, pentru a se lupta cu căpetenia diavolilor.

În această zi, încă de pe vremuri,  oamenii nu lucrau, pentru a nu cădea grindină, și nu mâncau mere, pentru ca grindina să nu fie de mărimea acestora.

Tot în această zi, femeile mergeau și merg și acum la biserică să dea pomană pentru morți.

În dimineața de Sf Ilie, femeile duc busuioc la biserică pentru a fi sfințit, apoi, întoarse acasă, îl pun pe foc, iar cenușa rezultată o folosesc în scopuri terapeutice.

În această zi, bisericile sunt pline cu bucate pentru pomenirea morților (Mosii de Sant-Ilie), iar la casele gospodarilor sunt organizate praznice.

De Sfantul Ilie, la sate, apicultorii recoltau mierea albinelor. Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbați îmbrăcați în haine de sărbătoare, ajutați de către un copil, femeile neavand voie sa intre în stupina. După recoltarea mierii, cei din casa, impreuna cu rudele si vecinii invitați la acest moment festiv, gustau din mierea nouă și se cinsteau cu tuica indulcita cu miere. Masa festiva avea menirea de a asigura belșugul apicultorilor.

Sfântul Ilie marchează și miezul verii pastorale. Cu aceasta ocazie, ciobanii aduceau în dar iubitelor sau soțiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.

Și tot pe 20 iulie se țin și astăzi, mai multe târguri sau petreceri câmpenești.

Read More

Izvorul Tămăduirii și tradiția „apei vindecătoare”

mai 2, 2019
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2019-05-02T154437.742

În fiecare an, în prima vineri după Paşti, credincioșii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, un praznic închinat Maicii Domnului.

În această zi, fiecare creștin merge la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Aghiasma Mică. Această apă sfințită poate fi băută tot timpul anului, la zi de Sărbătoare.

În unele zone ală țării, preoţii merg şi stropesc și acum casele credincioşilor cu Aghiasmă.

În ziua de Izvorul Tămăduirii, tinerii din anumite zone ale ţării obişnuiau să facă legământul juvenil – în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit.

În tradiţia populară, se crede că bolnavii care respectă ritualul şi beau apă sfinţită din ziua praznicului dimineaţa, înainte de micul dejun, se vindecă.

Se mai spune în popor că, în această zi, apele sunt mai zgomotoase şi mai zbuciumate. De aceea, zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai uşor o sursă de apă.

Femeile nu trebuie să spele, să calce sau să croiască îmbrăcăminte. Tot în această zi, gospodarii aruncă peste vite apă sfințită. Se crede că astfel acestea vor fi sănătoase tot anul.

Și tot în această zi se stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului şi grădinile şi livezile, pentru a fi un an rodnic.

Read More

Buna Vestire- Obiceiuri și tradiții la români

martie 14, 2019
/ / /
Comments Closed
53172774_2061553203879710_2177563159399759872_n

Sărbătorită de români pe 25 martie. Blagovestenia este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfinței Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbatorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește.

Conform tradiției românești, ziua de Buna Vestire se mai numește și Ziua Cucului, deoarece acum va cânta pentru prima dată cucul, vestitor important în viața omului.

Se mai spune că dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, era un semn rău.

Mai există și obiceiul ca, în această zi, să se numere de câte ori cucul își cântă numele, număr care ar descoperi câți ani mai avem de trăit.

În unele zone ale țării, de Buna Vestire, există obiceiul ca pomii să fie amenințați cu un topor și să fie stropiți cu țuică, fiindcă așa vor avea roade bogate.

De Blagoveștenie se mănâncă pește, pentru a fi tot anul “ca peștele în apă”;

În această zi, gospodinele nu au voie să pună ouă sub cloșcă, fiindcă puii vor ieși cu două capete și cu patru picioare.

La o așa zi mare, cum e ziua Bunei Vestiri, e bine să punem pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor, care ne vor veghea tot restul anului.

Se mai spune că, așa cum va fi vremea în ziua de Blagoveștenie, așa va fi și în ziua de Paște.

Read More

Sfintii Apostoli Petru si Pavel – obiceiuri si traditii in aceasta zi de sarbatoare

iunie 28, 2017
/ / /
Comments Closed

sfantul
In ziua praznicului trebuie sa-i felicitam pe toti cei care poarta urmatoarele nume: Petre, Petru, Petrisor, Petrut, Petrus, Petrica, Patru, Petruta, Petronela, Pavel, Pavelica, Paveluta, Pavalas, Paul, Paulica, Paulin, Petrache, Paula, Petruta, Paulina.

Ziua de 29 iunie, in care se sarbatoresc Sfintii Apostoli Petru si Pavel, marcheaza miezul verii agrare si perioada secerisului.

Cei doi apostoli sunt sarbatoriti impreuna pentru ca au murit in aceeasi zi, in anul 67, in timpul prigoanei crestine declansata de imparatul roman Nero.

Sfantul Apostol Petru, fiul lui Iona si fratele Apostolului Andrei, s-a nascut in Betsaida Galileei si era pescar. Numele sau iudeu era Simon, insa Mantuitorul il va numi Chifa (piatra). Marturiseste in numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se si leapada de Hristos cand El este prins spre a fi rastignit. Dupa inaltarea Domnului, Petru ia cuvantul in adunarea ucenicilor si aleg ca apostol pe Matia in locul lui Iuda. In ziua Cincizecimii, dupa predica Sfantului Apostol Petru, se boteaza 3.000 de persoane. Sfantul Apostol Petru a propovaduit in Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mica pana in Babilon si in ultima parte a vietii, la Roma. Sfantul Petru a murit rastignit pe cruce, cu capul in jos, in anul 67, pe 29 iunie, conform CrestinOrtodox.ro.

Sfantul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfantul Pavel a fost elevul invatatului Gamaliel. Pe atunci, Pavel locuia in Tars si lupta impotriva crestinilor, ba chiar a participat la uciderea arhidiaconului Ștefan. La un moment dat, pe calea Damascului i se arata Hristos intr-o lumina orbitoare si il mustra: „Saule, Saule de ce ma prigonesti?”. Se converteste si primeste botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfantul Apostol Pavel a pornit in trei mari calatorii misionare si a scris 14 epistole care se gasesc in Sfanta Scriptura. A fost decapitat din porunca imparatului Nero, in anul 67.

Care sunt obiceiurile si traditiile din aceasta zi:

Pentru sporul casei si pentru sanatate, se respecta traditia Mosilor de Sanpetru si se sfintesc la biserica pachete cu colaci, lumanari, mere dulci si mere acrisoare; apoi, aceste ofrande se impart oamenilor saraci.

Oamenii pistruiati trebuie sa se spele pe fata cu apa la miezul noptii, cand canta cocosul; traditia spune ca respectand acest ritual, pistruii nu se mai inmultesc.

Daca tuna si fulgera in ziua Sfintilor Apostoli, nucile si alunele vor fi viermanoase.

Potrivit traditiei populare, se respecta sarbatoarea lupilor: nu se pun capcane si lupii nu se alunga cu focuri de arma, pentru ca aceste animale salbatice sa fie imblanzite si sa nu fure vitele din gospodarii.

In aceasta zi, in mediul rural exista obiceiul ca mamele sa pregateasca si sa daruiasca talismane pentru fiicele lor (o punguta rosie in care se pastreaza cate un catel de usturoi si frunze de pelin). Talismanul este purtat timp de trei zile pentru ca fetele sa fie aparate de farmece si de iele, care le-ar fura norocul.

Prin traditie, femeile nu au voie sa manance mere pana in ziua praznicului, pentru a nu-i supara pe cei trecuti la viata vesnica din familia respectiva. Dupa aceasta zi, tinerele fete au voie sa manance mere; in schimb, varstnicele din familie „au dezlegare” la mere abia la sarbatoarea Sfantului Ilie.

Read More

Floriile – cea mai importanta sarbatoare care vesteste Pastele

aprilie 8, 2017
/ / /
Comments Closed

jesus-christ-riding-into-jerusalem-for-passover
Duminica Floriilor (sau Floriile) este o sarbatoare crestina fara data exacta, comemorata intotdeauna in ultima duminica dinaintea Pastelui. In acest an ziua de Florii cade pe 9 aprilie, urmand ca Pastele sa aiba loc duminica urmatoare, pe 16 aprilie.

Crestinii ortodocsi praznuiesc, duminica, 9 aprilie, Floriile, cea mai importanta sarbatoare care vesteste Pastele, rememorand intrarea lui Iisus in Ierusalim, unde a fost aclamat de locuitorii orasului si intampinat cu frunze de palmier, si fiind totodata sarbatoarea celor care poarta nume de flori.

Duminica Floriilor comemoreaza un eveniment mentionat de catre toate cele patru evanghelii (Marcu 11:1–11, Matei 21:1–11, Luca 19:28–44, Ioan 12:12–19): intrarea triumfala a lui Iisus in Ierusalim in zilele dinaintea patimilor. Floriile sunt denumite, de asemenea, Duminica Patimilor sau Duminica Floriilor a Patimilor Domnului.

„Floriile“ reprezinta termenul popular al sarbatorii, amintind de o veche serbare romana de la inceputul primaverii – „Floralia“. Dupa slujba de dimineata de la biserica, ramurile sfintite si binecuvantate de salcie sunt aduse acasa si se ating cu ele copiii, ca sa creasca mari si frumosi. Sunt pastrate la icoane, la porti, la grinda casei, pe morminte sau puse intr-un loc curat, fiind folosite in decursul anului in gospodarie. Alteori, crengutele de salcie sfintite se planteaza undeva in gradina. Se spune ca ele vindeca animalele bolnave sau aduc o recolta mai bogata. Cele puse la icoana se pastreaza tot anul si se folosesc ca leac impotriva relelor care ar putea lovi casa si familia.
in plus, de Florii isi sarbatoresc ziua onomastica toti cei care la botez, au primit nume de flori.

Floriile deschid saptamana cea mai importanta pentru pregatirile de Paste, asa-numita Saptamana Mare, de dupa cele 40 de zile de post.

De Florii se mananca peste, fiind a doua dezlegare din postul Pastelui, dupa cea din ziua Bunei Vestiri.

Duminica Floriilor este precedata de Sambata lui Lazar. In aceasta zi, Iisus Hrisos isi arata din nou minunile, inviindu-l pe Lazar, la patru zile de la moarte. invierea lui Lazar este simbolul invierii viitoare a neamului omenesc. Dupa aceasta minune, multimile stranse la portile cetatii l-au intampinat cu flori si l-au aclamat pe Mantuitor, la intrarea in Ierusalim.

Sambata din ajunul Floriilor este cunoscuta si ca Mosii de Florii, cand se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.

Ortodocsii sarbatoresc ziua de Florii ca pe una de bucurie, dar cu intelegerea faptului ca zilele ce urmeaza, din Saptamana Mare, sunt unele ale tristetii.
Intrarea lui Iisus in Ierusalim este relatata de toti cei patru evanghelisti, Ioan, Luca Matei si Marcu. in Noul Testament se scrie ca apostolii au intins hainele lor pe un asin, iar pe ele s-a asezat Mantuitorul. Acest gest a fost interpretat ca fiind marturisirea faptului ca invatatura apostolilor va aduce la ascultare toate neamurile de pe pamant. Hainele Sfintilor Apostoli simbolizeaza, astfel, noua haina pe care o imbraca oamenii, haina Sfantului Botez.

Dupa modelul multimii din cetatea Ierusalimului care l-a intampinat pe Mantuitor cu frunze de palmier, Biserica Ortodoxa a randuit ca, dupa savarsirea Sfintei Liturghii, sa se sfinteasca ramurile de salcie aduse de credinciosi. Slujitorii Bisericii citesc rugaciuni de sfintire a salciei, tinand in maini aceste ramuri inmugurite, cu lumanari aprinse, ca simbol al biruintei vietii asupra mortii, fiind cunoscut faptul ca salcia are o putere mare de regenerare.

Read More

Sambata lui Lazar sau Mosii de Florii. Traditii si superstitii cu o zi inainte de Florii

aprilie 8, 2017
/ / /
Comments Closed

sambata-lui-lazar
In aceasta sambata, Biserica Ortodoxa cinsteste una dintre cele mai mari minuni savarsite de Iisus Hristos in viata pamanteana, invierea lui Lazar. Evenimentul religios s-a petrecut in localitatea Betania, unde Lazar, prietenul lui Iisus, murise de patru zile. invierea lui Lazar a fost descrisa in Sfanta Evanghelie dupa Ioan in Capitolul 11, versetele de la 1-45.
Sfantul Evanghelist Ioan ne spune ca Lazar, originar din Betania (localitatea palestiniana Al-Izzariya de astazi), ca si surorile lui, Marta si Maria, facea parte din grupul persoanelor pretuite de Iisus.
Mai mult, traditia spune ca Lazar era fiul fariseului Simon, in casa caruia s-a pregatit Cina Mantuitorului.
Iisus era departe de Betania, intr-un tinut pustiu, cand surorile lui Lazar i-au trimis mesageri si il chemau sa vina repede la casa lor, pentru ca Lazar era foarte bolnav, dar Evanghelistul Ioan nu mentioneaza amanunte despre boala lui Lazar. in acea zona pustie, Iisus se retrasese cu ucenicii sai, pentru a se feri de razbunarea conducatorilor religiosi ai evreilor. Numeroasele minuni savarsite de Iisus atunci, ca si mustrarile adresate acestora de Hristos i-au indarjit pe acestia, dornici sa-l prinda si sa-l omoare.
Iisus a ajuns in Betania in a patra zi de la moartea lui Lazar.
in acest timp, familia indoliata a lui Lazar era consolata de prietenii familiei, dupa marea pierdere. Cand a ajuns la marginea satului, Iisus a fost intampinat de Marta, care i-a spus : „Doamne, daca ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit”. Atunci Hristos i-a raspuns: „Eu sunt invierea si viata!”.
La scurt timp a intalnit-o si pe Maria, cealalta sora a lui Lazar, care auzise ca invatatorul a sosit in satul lor si i-a spus si ea: „Doamne, daca ai fi fost aici, fratele nostru n-ar fi murit. Dar si acum, daca ai voi, il poti invia, caci poti!
Evanghelistul consemneaza ca „vazand durerea surorilor lui Lazar si a prietenilor acestora, Iisus S-a intristat si, in fata mormantului lui Lazar, a plans. Hristos, Viata si datatorul vietii, era in acea clipa fata in fata cu moartea”. „Atunci Iisus Hristos s-a rugat Tatalui Ceresc pentru minunea care urma sa se implineasca, le-a cerut celor prezenti sa inlature piatra de la usa mormantului si a strigat cu voce tare: „Lazare, iesi afara!” Acesta a iesit din mormant, asa cum fusese ingropat, infasurat in giulgiu si cu mahrama pe fata. Minunea a trezit si bucurie, si uimire, si cutremurare in randul celor prezenti. Unii au crezut in minunile lui Hristos, altii au hotarat sa-L parasca fariseilor. Cu acest prilej, sinedriul s-a intrunit si atunci s-a hotarat uciderea lui Iisus, dar si a lui Lazar cel inviat.
Legenda spune ca, dupa invierea sa din morti, timp de 30 de ani, cat a mai trait, Lazar a mancat doar fructe. Se mai spune ca Maica Domnului nostru Iisus Hristos i-a lucrat cu mainile ei un omofor si i l-a daruit. De asemenea, se mai spune ca, cele patru zile petrecute in mormant l-au marcat pe Lazar si, cat a trait, el n-a mai zambit niciodata.
Traditii in Sambata lui Lazar
In multe localitati, indeosebi in Sudul tarii, in ajunul Floriilor, se respecta traditia „Cantecelor de Pasti”. in fiecare comunitate, in fata lacasurilor de cult ortodoxe, se intoneaza cantece religioase care amintesc despre moartea si invierea lui Lazar, prietenul lui Iisus.
In sambata Floriilor, la casele gospodarilor colinda fetele din localitatea respectiva , purtand pe cap cunune cu flori de camp. In colindele lor se povesteste despre moartea nefericita si despre inmormantarea unui tanar pe nume Lazar. Una dintre fete, care poarta numele de Lazarita, se imbraca in mireasa.
in Sambata Floriilor copiii colinda la vecini si la prieteni cu crengute de salcie sfintite la biserica de preotul satului.
Prin traditie, in Sambata lui Lazar, gospodinele plamadesc placinte si sa le dea de pomana vecinilor, rudelor si tuturor musafirilor. Daca femeile pregatesc placinte, fetele tinere planteaza flori, fiind convinse ca numai cele sadite acum vor avea multe ramuri inflorite.

Sambata lui Lazar este sarbatorita de crestini-ortodocsi cu o zi inainte de Duminica Intrarii lui Hristos in Ierusalim (Duminica Floriilor) si reprezinta puntea de legatura intre Postul Pastelui si Saptamana Patimilor.
Duminica Floriilor este precedata de Sambata lui Lazar. in aceasta zi, Iisus Hrisos isi arata din nou minunile, inviindu-l pe Lazar, la patru zile de la moarte.
Invierea lui Lazar este simbolul invierii viitoare a neamului omenesc. Dupa aceasta minune, multimile stranse la portile cetatii l-au intampinat cu flori si l-au aclamat pe Mantuitor, la intrarea in Ierusalim.
Sambata din ajunul Floriilor este cunoscuta si ca Mosii de Florii, cand se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.

Read More