traditii romanesti

Cele mai frumoase tradiții de Dragobete

februarie 15, 2021
/ / /
Comments Closed

 

Untitled collage - 2020-02-14T155329.550

 

Tradiția noastră de Dragobete își are rădăcinile în tradițiile dace și în credința într-un fel de zeu al iubirii, a cărui cinstire marca simbolic și începutul primăverii. Tocmai de aceea, în fiecare an pe 24 februarie toți românii sărbătoresc dragostea.

Sărbătoarea Dragobetelui are o semnificație specială pentru Iuliana Tudor. Promotor al tradițiilor și obiceiurilor din străbuni, Iuliana își face întotdeauna timp pentru a petrece ziua de 24 februarie, sărbătoarea iubirii la români, alături de soțul și de familia sa.

Iată mai jos câteva obiceiuri care se respectau în vechime pe 24 februarie!

Dragobetele este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. Urmând firul anumitor legende populare, se pare că Dragobete (numit şi „Cap de primăvară”, „Năvalnicul” sau „Logodnicul Păsărilor”) era de fapt fiul babei Dochia, un flăcău extrem de chipeş şi iubăreţ, care seducea femeile ce îi ieşeau în cale…

Multe legende au fost trasmise din generație în generație, iar una dintre ele spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană numită Năvalnic, de Maica Precistă..

De Dragobete, lucrările câmpului, țesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise. În schimb, curățenia este considerată aducătoare de spor și prosperitate, iar în această zi este de bun august să facem curat în case.

O altă legendă spune că de Dragobete nu ai voie să plângi, căci lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri și supărări în lunile care vor urma.

În vechime, pe 24 februarie, dacă timpul era frumos, fetele și băieții se adunau în cete și merg în pădure pentru a culege ghiocei, viorele și tămâioare. Obiceiul cere ca în această zi tinerii să schimbe vorbe de dragoste pentru a le merge bine și pentru a fi iubiți tot anul.

Ziua Dragobetelui este și ziua când natura se trezește,  când ursul iese din hibernare, iar păsările își fac cuiburi.

 

 

Read More

Pâine dospită, făcută în casă. Prima rețetă românească

martie 17, 2020
/ / /
Comments Closed
reteta paine

Nimic nu se compară cu mirosul de pâine proaspăt scoasă din cuptor. Și cum zilele acestea, cu toții stăm mai mult pe acasă,  a venit momentul să încercăm o rețetă de pâine ca pe vremea bunicii.

Prima rețetă de pâine dospită publicată în România pare să fie cea apărută în Cartea de bucate de la Biblioteca Teleki, copiată în anul 1772, iar rețeta sună așa: “Păstrează plămădeala țaic din aluatul fermentat, învelește-o în făină, iar cînd vrei să coci din nou pâine, pune hamei în apă curată, fierbe-l, apoi strecoară zeama într-un castron. Pune în asta plămădeala și lasă să se dospească. Între timp mai fierbe hamei în apă. Într-o oală pune făină și opărește asta cu zeama de hamei. Întinde cu o lingură acest aluat opărit pe peretele oalei. Când plămădeala s-a făcut călduță, toarn-o cu zeamă cu tot în oală și las-o într-un loc cald. Când a dospit, amestecă din nou cu lingura și lasă la dospit și a doua oară. Apoi toarn-o într-o covată și amestecă cu făină. Când a dospit din nou, toarnă pe ea apă sărată călduță și presară pe ea puțină făină. Lasă să se facă moale. Apoi frământă, frecând aluatul cu restul de hamei. Când a dospit din nou, fă foc în cuptor, iar când focul a ars pe jumătate, rupe aluatul în bucăți, lăsând acestea la dospit în continuare. Când focul s-a stins, bucățile de aluat se pun în cuptor cum e rânduiala.”

În zilele noastre, nu mai folosim țaic ca să dospim pâinea făcută în casă, ci drojdie sau maia. Așa că, dacă tot stai acasă în această perioadă, este momentul să încerci această rețetă de pâine, un preparat care, cu siguranță, va fi apreciat de toată familia.
Read More