the grand heritage

The Grand Heritage – Primii 100 de ani – expoziție aniversară dedicată artei și a tradițiilor populare

noiembrie 26, 2018
/ / /
Comments Closed

Iuliana Tudor-2

Ediția 2018 a The Grand Heritage a avut loc, la finalul săptămânii trecute, în cadrul galeriei The Grand Avenue, situată la parterul JW Marriott Bucharest Grand Hotel, evenimentul din acest an fiind marcat de o expoziție ce reunește elemente tradiționale autentice alături de intepretarea unora într-o manieră modernistă.

 

The Grand Heritage – Primii 100 de ani, este un proiect menit să întregească spiritul autentic românesc, în an de sărbătoare, astfel încât fiecare român să se bucure de originea sa, de frumusețea țării sale și de oamenii care trăiesc în arealul strămoșesc. Astfel, în cadrul expoziției The Grand Heritage au expus șase meșteri populari, artiști recunoscuți pe plan național și internațional pentru originalitatea creațiilor, alături de cei de la Metal Creativ, care au dezvăluit publicului piese de mobilier tradiționale interpretate într-o manieră modernă, precum și lucrările artistului Alex Robciuc, unul dintre cei mai talentați fotografi peisagiști din România.

 

Expoziția The Grand Heritage – Primii 100 de ani a beneficiat de prezența Iulianei Tudor, binecunoscuta prezentatoare și realizatoare de televiziune, a Cameliei Potec, campioană olimplică la natație, precum și a Doinei Ișfănoni, reputat istoric de artă și cercetător etnolog.

 

Evenimentul de presă s-a încheiat cu un mini-recital al corului “Sunete Vesele”, care a încântat audiența cu cele câteva melodii românești, interpretate de copii într-o manieră plină de emoție și talent.

 

Iuliana Tudor:  “Îmi doresc pentru România, acum, în prag de Centenar, să își redescopere adevăratele valori și să așeze noțiunea de respect drept piatră de temelie pentru construcția pe care o vom lăsa generațiilor care vor veni. Numai așa vom reuși să transformăm visul înaintașilor noștri în realitatea pe care o dorim pentru cei care vor duce mai departe numele de România”

 

Camelia Potec: “Copiii noștri au nevoie de valori reale și de modele în viață. Din acest an, am devenit părinte și sunt conștientă că acest lucru este cea mai mare responsabilitate din lume. Așa că am ajuns să fiu mult mai atentă la ceea ce lăsăm în urmă și care este rolul nostru în societatea în care trăim. Pentru mine, fundația “Camelia Potec” va deveni instrumentul prin care voi susține viitorul copiilor noștri, modul meu de a mulțumi românilor pentru tot sprijinul pe care mi l-au oferit de-a lungul carierei. Nimic nu este mai important în afară de modul în care ne îngrijim de viitorul copiilor. Ei sunt moștenirea noastră cea mai de preț!”

Doina Ișfănoni: “Moștenirea este darul pe care, primindu-l de la înaintași, îți deschide poarta spre amintiri memorabile. Darul ne aduce bucuria legăturii cu cel ce l-a făcut și, prin acesta, cu un teritoriu și un sistem de valori spirituale inconfundabile. Cultura tradițională este un asemenea dar, al înaintașilor pentru contemporani; de câte ori o întâlnim, ne aduce mesajul strămoșilor și înțelepciunea acestora. Este știință, măiestrie, sensibilitate, artă în fiecare costum, scoarță, oală, icoană, ladă de zestre sau furcă de tors. Cei care astăzi continuă să făurească, după canonul tradiției, asemenea piese, ne dăruiesc șansa comunicării și comuniunii cu înaintașii, conferindu-ne identitate și originalitate.”  

 

Artiștii populari prezenți la ediția aniversară The Grand Heritage – Primii 100 de ani:

 

•   Elena Constantin – artist specializat în pictura icoanelor pe sticlă

 

Îndrăgostită de stilul simplu și expresiv al icoanelor românești pe sticlă, Elena Constantin este absolventă a Școlii Populare de Artă din București. Dincolo de valoarea artistică a acestui gen al creației tradiționale, pentru care s-a pregătit studiind tehnica specifică diferitelor centre din Transilvania, Elena Constantin și-a completat educația plastică și cu teologia icoanei. Pentru a cunoaște nemijlocit statutul iconarului, urmează un stagiu de pregătire în arta picturii icoanelor pe sticlă la vestitele mânăstiri transilvănene de la Nicula, acolo unde s-a născut tehnica făuririi icoanelor pe glajă, în a doua jumătate a secolul al XVII-lea și la atelierele de iconari de la mânăstirea Sâmbăta de Sus, din Țara Făgărașului.

•   Mihaela Bădescu – artist specializat în pictura icoanelor pe lemn și pietre semiprețioase

Mihaela Bădescu este un artist iconar cu un bogat palmares artistic, recunoscută în țară și peste hotare pentru valoarea creației sale. Fire sensibilă, înzestrată nativ cu un deosebit har al desenului, ea și-a îndreptat atenția spre iconografia bizantină, pe care a transpus-o în imagini expresive, respectând știința plastică a vechilor iconari. Sub penelul Mihaelei Bădescu, mesajul icoanelor este plin de emoție și de culoare, oferind omului contemporan clipe de reflexie și regăsire spirituală.

 

•   Andreea Sachelia Moga – colecționar costume populare

 

Născută în Țara Făgărașului într-o familie de intelectuali transilvăneni – talăl preot și mama educatoare – Andreea Sachelia Moga a cunoscut valorile satului românesc încă din copilărie. A urmat apoi cursurile Facultății de Psihopedagogie specială la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și un master în Etnologie la Facultatea de Litere a Universității din București. Dragostea pentru valorile culturii tradiționale, în special pentru costumul popular, a moștenit-o de la părinți. Colecția Haină de sărbătoare s-a născut din dorința de a merge la biserică într-o haină specială, care să îmbrace nu numai trupul, ci și sufletul. Acest tip de haină este costumul tradițional de sărbătoare, confecționat de mâinile miilor de femei, generație după generație, nu doar pentru a-și apăra trupul de vicisitudinile climaterice, ci pentru a spune celor din jur cine sunt, de unde vin, precum și povestea unui neam care a știut să-și aștearnă istoria în simbolurile broderiilor care împodobesc cămășile, catrințele, vâlnicile, fotele, pieptarele, șubile și cojoacele țăranilor noștri.

 

•   Rozica Măldărășeanu – artist popular specializat în covoare și țesături manuale

 

Recunoscută pentru talentul și dragostea față de scoarțele populare, Rozica Măldărășeanu are o bogată experiență profesională, fiind o țesătoare apreciată, nu numai pentru excelența tehnologică a covoarelor țesute manual, ci și pentru capacitatea de a recompune, într-o infinitate de variante plastico-decorative, străvechiul repertoriu de motive specifice scoarțelor tradiționale românești. Conștientă de rigorile tehnologice ale țesutului și de importanța acestora pentru realizarea unor scoarțe și covoare de calitate, Rozica Măldărășeanu și-a început ucenicia în familie, învățând de timpuriu secretele meșteșugului. De la tunsul oilor, spălatul, pieptănatul și torsul lânii, vopsitul firelor cu pigmenți naturali extrași din plante, la calculele matematice al urzitului și alesul motivelor în războiul de țesut, Rozica Măldărășeanu a parcurs cu răbdare fiecare etapă, îmbogățindu-și permanent experiența lucrativă. Calitatea și valoarea artistică a covoarelor și a scoarțelor lucrate de ea o recomandă ca mesager autentic al acestui element al culturii tradiționale românești care, din anul 2016, a devenit bun al patrimoniului umanității, sub egida U.N.E.S.C.O.

 

•   Nicoleta Elena și Ion Mitroi – artiști specializați în ceramica de Cucuteni

 

Nicoleta Elena și Ion Mitroi sunt o familie de artiști ceramiști care și-a propus să readucă în conștiința publicului formele vestitei olării neolitice de Cucuteni. Absolvenți de învățământ superior – Nicoleta a urmat cursurile Universității Politehnice din București, iar Ion pe cele ale Universității de Arte – București, secția Ceramică – cei doi oferă prin creația lor o fericită sinteză între rigoarea spiritului cartezian și fantezia artistică, capabilă să genereze noi și noi soluții plastico-decorative. Nicoleta și Ion Mitroi modelează lutul de mai bine de trei decenii, realizând cu îndemânare un bogat repertoriu de vase în stilul ceramicii cucuteniene. Formele sunt modelate liber, fără roata olarului, iar decorul ilustrează maturitatea unor artiști capabili să reinterpreteze creator repertoriul ornamenticii neolitice.

•   Jorj Dimitriu – meșter specializat în prelucrarea artistică a lemnului

Jorj Dimitriu a avut, până în anul 2002, un studio de fotografie în Bucureşti, însă pasiunea pentru arta tradițională l-a făcut să își schimbe domeniul de activitate și să se bucure, zi de zi, de meșteșugul cioplirii lemnului și de tehnica olăritului. În atelierul său de la marginea Bucureștiului, artistul nostru se transformă în Jorj Cioplitorul, dovadă a muncii sale stând zecile de unelte ascuțite, înșirate pe pereții camerei, precum și rumegușul fin care este omniprezent în încăpere. Acesta consideră că lemnul cere, înainte de toate, respect și, abia apoi, acesta îți permite să îi cunoști, în profunzime, caracteristicile care, ulterior, te vor ajuta să îl transformi cu măiestrie în obiecte extrem de diverse, de la cele cu valoare artistică mare până la cele care ne sunt de ajutor în viața de zi cu zi.

Partenerii evenimentului au fost: JW Marriott Bucharest Grand Hotel, Crama Rotenberg, Metal Creativ și Borsec.

Read More

The Grand Heritage – primul eveniment din România care poziționează arta tradițională românească pe cea mai înaltă treaptă a artizanatului

noiembrie 27, 2017
/ / /
Comments Closed
În perioada 23 – 25 noiembrie 2017 a avut loc ediția inaugurală a evenimentului The Grand Heritage – primul proiect din România care așază arta tradițională românească acolo unde îi este locul, în topul manufacturilor internaționale, în imediata vecinatate a luxului artizanal. Arta autentică românească este, în esență, un meșteșug desăvârșit în secole, de cei mai pasionați dintre noi, cei înzestrați cu un talent nativ de a transforma banalul în excepțional.
Evenimentul de deschidere a avut loc în data de 23 noiembrie, în galeria comercială The Grand Avenue, în prezența a numeroși invitați, care au putut admira îndeaproape tehnica prelucrării sticlei, a lutului sau a lânei de la acei maeștri populari care au, probabil, cele mai frumoase povești despre arta noastră tradițională. De asemenea, cei prezenți au putut degusta din cele mai reusite produse românești, oferite de partenerii evenimentului, care au pregătit delicatese culinare după rețete vechi de sute de ani.
Alături de invitați s-a aflat și Iuliana Tudor, binecunoscuta realizatoare și prezentatoare TV, una dintre mai înfocate susținătoare a tradițiilor noastre populare, care a reiterat ideea ca avem o datorie morală de a pastra și transmite mai departe generațiilor viitoare toate aceste elemente care definesc spiritul și caracterul autentic românesc.
Elena Kuji Buteică, reprezentant al Asociației Creatorilor Independenți, a susținut că demersul de susținere a valorilor tradiționale trebuie să se regăsească în fiecare dintre noi: “Sufletul poporului român este reprezentat de acești meșteșugari desăvârșiți în arta lor. Ei ne cinstesc istoria, tradițiile și ne învață să păstrăm frumosul viu și nealterat acum, precum și în viitor. Avem o bogație de cultură, o moștenire prețioasă ce merită atenția și dedicarea noastră pentru a o perpetua mulți ani de acum încolo.”
Momentul cel mai emoționant al zilei a fost mini-recitalul corului Sunete Vesele, un grup format numai din copii, care a cântat câteva melodii culese și adaptate din folclorul românesc.Artiștii populari prezenți la prima ediție The Grand Heritage sunt următorii:
DSC_1351
  • Ioan Alexandru Rotar din Târgu Mureș, județul Mureș, este un artist sticlar și meșter popular pentru care sticla nu mai are nici un secret. Are o dibăcie fantastică și reușește să transforme acest material în cele mai spectaculoase obiecte, multe produse fiind realizate pe loc: figurine din sticlă, globuri de toate mărimile, ustensile, stilouri și multe, multe altele.
  • Constantin Mischiu din Horezu, județul Vâlcea, este un meșter popular și creator de artă tradițională, specializat în ceramica de Horezu, cea care este inclusă de UNESCO în Patrimoniul Cultural Imaterial
  • Antoaneta Nadu din Bechet, județul Dolj, este un artist popular și creator de artă tradițională, specializat în tehnica covoarelor oltenești, realizate din lână naturală, după catastife vechi și care integrează motive autentice românești. Tehnica de țesut a covoarelor tradiționale românești, cunoscută sub denumirea de ‘scoarță’ a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, ca parte a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, de Ziua Națională a României, în data de 1 Decembrie 2016.
  • Ileana Hotopilă din Ulma, județul Suceava, este meșter și artist popular, specializat în ouă încondeiate sau ‘închistrite’, așa cum sunt cunoscute în zona Bucovinei. O femeie extrem de talentată, cu har de la Dumnezeu și cu dorința de a transmite mai departe din tehnica pe care a învățat-o încă de când avea zece ani, când a pictat primul său ou. Astăzi, face ouă încondeiate pentru Paște, dar și pentru Crăciun, la care lucrează tot anul.
  • Ecaterina Diulescu din Craiova, județul Dolj, este o învățatoare care a renunțat la catedră pentru a se dedica pasiunii de a tricota. De aici și până la a conduce un adevărat atelier de tricotaje cu motive tradiționale românești nu a mai fost decât un pas. Astăzi, Ecaterina și echipa ei sunt specializate în pulovere și piese unicat, care ajung în colecții private din toată lumea.
  • Jorj şi Olimpia Dimitru din București au descoperit pasiunea pentru olărit târziu, însă dragostea față de lut i-a făcut să se perfecționeze într-un timp foarte scurt și, astăzi, sunt cunoscuți în toată lumea pentru operele care le ies din mâini. Lucrează pe o roată de olar manuală, pe care o învârt singuri atunci când modelează ceramica, pentru că numai astfel simt fiecare detaliu al obiectului pe care îl fac. Lutul este unul special, adus de la Cristuru Secuiesc, fiind preparat de un specialist în domeniu, astfel că vasele, clopoţeii şi tot felul de alte lucruri din ceramică pe care le confecţionează să reziste cât mai mult.
  • Mariana Lăcrămioara Ionescu din Pitești, județul Argeș, este un artist popular, creator de artă tradițională, specializată în articole textile și broderii. Zonele subcarpatice Argeş şi Muscel excelează prin tehnica broderiilor, cu o mare varietate de puncte. Lucrările Marianei sunt bazate pe tehnica şabacului sau ajurului. Mai întâi sunt trase fire, numărul acestora fiind strâns legat de complexitatea motivelor decorative ce vor fi lucrate. Decorul este realizat apoi cu fire de bumbac, in sau mătase, în culoarea fondului sau în fire colorate. La final , urmează o altă tehnică veche – dantela croşetată cu mâna, motivele folosite fiind geometrice, vegetale si florale.
  • Mihaela Moldoveanu din București este meșter popular fascinat de ia românească, ce muncește necontenit pentru a omagia această piesă vestimentară adânc înrădăcinată în spiritul autentic românesc.
DSC_1487
Pentru că toate aceste lucruri sunt atât de prețioase pentru noi, românii, am ales să onorăm aceste valori în cel mai indicat loc din București – The Grand Avenue – acolo unde se afla cele mai importante branduri internaționale de lux, pentru că, în esență, luxul și artizanatul au foarte multe lucruri în comun – se cizelează în timp, ambele sunt realizate cu pasiune și cu multă îndemânare și ambele reprezintă oglindirea valorilor cele mai de preț pentru cei care le realizează.
Partenerii comerciali ai evenimentului The Grand Heritage sunt Felice, Borsec, Valeputna și Zimbria.
Read More