obiceiuri

Izvorul Tămăduirii și tradiția „apei vindecătoare”

mai 2, 2019
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2019-05-02T154437.742

În fiecare an, în prima vineri după Paşti, credincioșii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, un praznic închinat Maicii Domnului.

În această zi, fiecare creștin merge la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Aghiasma Mică. Această apă sfințită poate fi băută tot timpul anului, la zi de Sărbătoare.

În unele zone ală țării, preoţii merg şi stropesc și acum casele credincioşilor cu Aghiasmă.

În ziua de Izvorul Tămăduirii, tinerii din anumite zone ale ţării obişnuiau să facă legământul juvenil – în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit.

În tradiţia populară, se crede că bolnavii care respectă ritualul şi beau apă sfinţită din ziua praznicului dimineaţa, înainte de micul dejun, se vindecă.

Se mai spune în popor că, în această zi, apele sunt mai zgomotoase şi mai zbuciumate. De aceea, zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai uşor o sursă de apă.

Femeile nu trebuie să spele, să calce sau să croiască îmbrăcăminte. Tot în această zi, gospodarii aruncă peste vite apă sfințită. Se crede că astfel acestea vor fi sănătoase tot anul.

Și tot în această zi se stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului şi grădinile şi livezile, pentru a fi un an rodnic.

Read More

Buna Vestire- Obiceiuri și tradiții la români

martie 14, 2019
/ / /
Comments Closed
53172774_2061553203879710_2177563159399759872_n

Sărbătorită de români pe 25 martie. Blagovestenia este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfinței Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbatorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește.

Conform tradiției românești, ziua de Buna Vestire se mai numește și Ziua Cucului, deoarece acum va cânta pentru prima dată cucul, vestitor important în viața omului.

Se mai spune că dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, era un semn rău.

Mai există și obiceiul ca, în această zi, să se numere de câte ori cucul își cântă numele, număr care ar descoperi câți ani mai avem de trăit.

În unele zone ale țării, de Buna Vestire, există obiceiul ca pomii să fie amenințați cu un topor și să fie stropiți cu țuică, fiindcă așa vor avea roade bogate.

De Blagoveștenie se mănâncă pește, pentru a fi tot anul “ca peștele în apă”;

În această zi, gospodinele nu au voie să pună ouă sub cloșcă, fiindcă puii vor ieși cu două capete și cu patru picioare.

La o așa zi mare, cum e ziua Bunei Vestiri, e bine să punem pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor, care ne vor veghea tot restul anului.

Se mai spune că, așa cum va fi vremea în ziua de Blagoveștenie, așa va fi și în ziua de Paște.

Read More

Cele mai frumoase tradiții de Dragobete

februarie 24, 2019
/ / /
Comments Closed
poza

Sărbătoarea Dragobetelui, pe 24 februarie, face parte din tradiția noastră, a poporului român și își are rădăcinile în tradițiile dace și în credința într-un fel de zeu al iubirii, a cărui cinstire marca simbolic și începutul primăverii.

Multe legende au legătură cu sărbătoarea dragostei la români. Una dintre ele spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană numita Năvalnic, de Maica Precistă, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce cărările.

În această zi, lucrările câmpului, țesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise. În schimb, curățenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor și prosperitate.

O altă legendă spune că de Dragobete nu ai voie să plângi, căci lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri și supărări în lunile care vor urma.

Pe 24 februarie, dacă timpul este frumos, fetele și băieții se aduna în cete și merg în pădure pentru a culege ghiocei, viorele și tămâioare.

Ziua Dragobetelui este și ziua când natura se trezește, ursul iese din bârlog, păsările își fac cuiburi, iar omul trebuia sa participe si el la bucuria naturi.

Obiceiul cere ca cei tineri să schimbe vorbe de dragoste pentru a le merge bine și pentru a fi iubiți tot anul.

Read More

Iuliana Tudor: Sărbătorile se petrec în familie

aprilie 9, 2018
/ / /
Comments Closed
30262094_1632341726800862_7515728039653670912_o

Munca în televiziune nu ia niciodată vacanță, dar Iuliana Tudor (40) ține ca de sărbători să fie cu familia. De Paște o leagă nu doar mâncărurile tradiționale care o fac să uite de calorii, ci și o amintire foarte personală. Vedeta ne-a povestit cum l-a cunoscut pe soțul ei, acum 22 de ani, în noaptea de Înviere. Și ce-i aduce Iepurașul băiețelului lor de șapte ani, Tudor.

Care sunt mâncărurile tale preferate de Paște?

Cozonacul, pasca făcută de mine, drobul făcut de mama, tortul făcut de soacra mea.

Ții cont de kilograme, diete, calorii când vine vorba de preparate tradiționale de Paște?
Deloc. De sarbători mă bucur de toate. Măsura e cea care contează, deci nu exagerez cu cantitățile. Mai ales că după un post mai lung cum este cel de Paște, organismul nu trebuie bombardat.

Prin natura meseriei tale, cu atâtea transmisiuni în direct, sunt curioasă: câte sărbători ai petrecut departe de familie?

Este un principiu bine înrădăcinat în familia noastră. De când eram mică și până astăzi. Sărbătorile se petrec în familie. Așa că de Paște, de Crăciun, de zilele noastre de naștere suntem mereu în familie. S-a întâmplat să am transmisie directă într-o seară de Crăciun, TVR aniversa 55 de ani, dar am venit în platou după ce am petrecut aproape toată ziua cu toți ai mei. În special masa în familie este o valoare la care țin și pe care i-o transmit și lui Tudor.

Untitled collage (11)

Citeste mai mult pe viva.ro!

Read More

Moşii de iarnă. Traditii, obiceiuri si superstitii

februarie 18, 2017
/ / /
Comments Closed
coliva

Biserica Ortodoxa Romana praznuieste pe 18 februarie Mosii de iarna, unde în fiecare biserica se oficiaza Sfanta Liturghie, urmata de slujba Parastasului pentru cei adormiţi.

Dupa sambata mortilor urmeaza lasatul secului de carne, pe 19 februarie, iar pe 26 februarie cel pentru oua, peste si lactate, dupa care crestinii intra în Postul Mare.

În fiecare an, in ziua de sambata dinaintea duminicii Infricosatoarei Judecati, romanii ortodocsi îi pomenesc pe cei trecuti la domnul. Conform traditiei populare, aceasta sarbatoare este numita si „Mosii de iarna” sau „Sambata mortilor”. In aceasta zi in biserica sunt pomeniti oamenii care nu au avut parte de slujbe randuite la inmormantare., potrivit crestinortodox.ro.

Conform datinilor stravechi, in unele zone ale tarii batranii povestesc cum sufletele mortilor vin in aceasta zi pe pamant, in timp ce credinciosii dau de pomana mancare gatita pentru ca spiritele sa ii ocoleasca.

Sufletele trecute in nefiinta vin astazi sa se hraneasca cu mireasma si aburii bucatelor pe care credinciosii in gatesc, astfel incat sa le ajunga intreg anul.

In aceasta zi obiceiul cere sa se dea de pomana sarmale, placinta, vin, coliva, colaci, fructe sau chiar si lumanari aprinse. La mormintele rudelor oamenii trebuie neaparat sa aprinda cel putin doua lumanari, care au rolul de a incalzi sufletele mortilor.

Cei batrani isi aduc aminte ca Mosilor de iarna li se mai spunea si Mosii de piftii si sambata piftiilor. Mai mult, aceasta este singura zi in care se mananca racituri sau piftii. Daca acestea nu erau mancate in totalitate in aceeasta zi, a doua zi erau aruncate. Altfel, frigurile si-ar fi facut aparitia in timpul verii.

De asemenea, se obisnuieste ca in aceasta zi sa nu se lucreze. Toate femeile care nu tin cont de acest avertisment sunt pedepsite sa tremure precum piftia si sa li se intoarca pomana data. Mai mult, aceasta zi trebuie respectata cu sfintenie pentru a te feri de nebunie.

Lasatul Secului

Dupa sambata cand sunt pomeniti Mosii de Iarna ( 18 februarie), urmeaza Duminica Lasatului sec de carne ( a Înfricosatei Judecati). De fapt, în Ortodoxie, singurul post care are doua Lasatul Secului este cel al Sfintelor Pasti, cunoscut si sub numele de Postul cel Mare.

Primul Lasatul Secului este pentru carne (19 februarie) si se împlineste la aceasta data numita Duminica Înfricosatei Judecati, iar al doilea Lasatul Secului este pentru oua, peste si lactate si se împlineste în Duminica Izgonirii din Rai a lui Adam (pe 26 februarie).

 

Read More

Sfantul Andrei – Traditii, obiceiuri si superstitii

noiembrie 28, 2016
/ / /
Comments Closed
sfantul-andrei-620x330

Santandrei este o mare divinitate geto-daca peste care crestinii au suprapus pe Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat, ocrotitorul Romaniei.

El a preluat numele si data de celebrare ale Apostolului Andrei (30 noiembrie), cel care a predicat in primele decenii dupa nasterea lui Iisus pe pamanturile Daciei. El trebuie sa se fi bucurat de mare respect de vreme ce ziua lui de celebrare a inlocuit o importanta divinitate precrestina, personificare a lupului. Numele zeului uzurpat s-a pierdut. Noaptea de Santandrei (29 – 30 noiembrie) si ciclul de innoire a timpului, care se suprapun peste perioada calendaristica a Dionisiacelor Campenesti si cu fermentarea vinului in butoaie la popoarele tracice, pastreaza numeroase urme precrestine.

Halloween-ul romanesc

Pana la inceputul secolului al XX-lea se organizau in Colinele Tutovei, in noaptea de Santandrei, petreceri de pomina ale tinerilor, asemanatoare cu Revelionul. Pentru a fi feriti de actiunea malefica a moroilor si strigoilor, tinerii camuflau si ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele si usile casei unde se desfasura petrecerea inainte de lasatul serii. De altfel, petrecerea se numea, local, Noaptea Strigoilor, timp nefast, cand strigoii vii isi parasesc trupurile fara stirea lor, iar strigoii morti ies din sicrie, morminte si cimitire pentru a provoca suferinte oamenilor. Aceasta izbucnire de bucurie se desfasura in chiar postul Nasterii Domnului (Postul Craciunului). Dimineata, pe lumina zilei, tinerii ieseau in curtea casei unde o  covata cu usturoi era jucata in mijlocul horei de un flacau. Se impartea usturoiul si, in mare veselie, se intorceau pe la casele lor. Incepea un nou an. Usturoiul privegheat se pastra ca ceva sfant, la icoana, si se folosea peste an ca leac pentru vindecarea bolilor, pentru prinderea farmecelor si descantecelor etc.
sfantul-andrei-2

Iata cateva traditii si obiceiuri care se pun in practica in aceasta noapte:

– Fetele care vor sa se marite ascund sub perna un fir de busuioc, pentru a-si visa iubitul.

-La miezul noptii, fetele intorc un ulcior de lut cu gura in jos, pun pe fundul vasului 3 carbuni incinsi si rostesc o incantatie, pentru a cuceri inima baiatului iubit.

-O alta metoda pentru a afla cum arata ursitul este urmatoarea: fata tine doua lumanari aprinse in mana si priveste intr-un pahar cu apa in care a fost aruncata o verighete sfintita, pentru cununie.

-In aceasta noapte, cei care vor sa afle dezlegarea unor mistere sau enigme din trecut trebuie sa participe la un ritual bizar in cimitir. Intr-un vas cu apa descantata, ei vor vedea tot ce s-a intamplat.

-Spiritele rele nu vor avea acces in casa daca gospodinele vor intoarce seara toate canile si vasele cu gura in jos.

-Tot pentru alungarea spiritelor se agata usturoi la intrare, iar animalelor li se pune in mancare busuioc si in apa cateva picaturi de agheasma.

-Se pune grau la incoltit, pentru ca gospodarii sa afle cum va fi revolta de anul viitor, dar si cat de prospera va fi casa si familia lui.

– Nu in ultimul rand, vremea din aceasta noapte ne va spune cum va fi iarna care urmeaza. Sa speram ca vor avea parte de cer senin, pentru ca atunci iarna va fi blanda.

Read More