martisor

Mărțișorul, o tradiție străveche. Care este semnificația șnurului alb-roșu

februarie 28, 2021
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2021-02-25T122016.729

Punte simbolică între iarna care se sfârșește și începutul primăverii, mărțișorul este o tradiție străveche care marchează începutul anului vegetational și agrar în Balcani și în regiunile învecinate.

La popoare precum români, moldoveni, bulgari, macedoneni, greci, sârbi și ucrainieni, mărțisorul este legat de practici și ritualuri arhaice de renaștere a timpului și a vieții, prin intermediul simbolismului feminin.

Datina are ca scop „protecția feminității”, a gingășiei și fecundității pentru că fata fecioara să fie iubită, iar femeia să devină mama, plămăditoare și ocrotitoare a vietii.
Cele două fire de bumbac, lână sau mătase- unul alb și altul roșu – pe care femeia cea mai bătrână din familie trebuia să le răsucească împreună pentru a confecționa câte un marțișor pentru fiecare membru al familiei, indiferent de sex sau vârstă, reprezinta una dintre modalitatile de concretizare a stravechilor credinte legate de innoirea timpului.

La 1 martie, atunci când iarna trebuie să plece, lăsând cale libera primaverii, oamenii cred ca prin firul martisorului, numit uneori si funia timpului, se marcheaza vizual pragul simbolic dintre cele doua anotimpuri.
Mai demult, Martisorul, Martenita sau Martenka era pentru romani, moldoveni, bulgari si macedoneni   un  adevarat mesager al primaverii. Culoarea celor doua fire ale martisorului avea o semnificatie bine stiuta de toata lumea: rosul exprima culoarea sangelui, a vitalitatii, a „tineretii fara batranete”, a caldurii mult asteptate,  iar albul era mesagerul puritatii.

In vechime, albul  era considerat insa  si simbolul  luminii, al soarelui  aducator de fertilitate pamantului si de fecunditate tuturor vietuitoarelor, inclusiv femeilor. Din perspectiva acestor convingeri arhaice, snurul martisorului, prin cromatica sa, are rolul de a impleti viata cu lumina, oferind oamenilor, dar si casei si animalelor din gospodarie, sansa de a se bucura in respectivul an de forta si vitalitate, de rodnicie si belsug, de frumusete si noroc. „Cine poarta martisoare,/ Nu va fi parlit de soare./” se crede in multe zone ale Romaniei.
Desigur, datina martisorului aminteste si de acele timpuri vechi, cand anul avea doar doua anotimpuri, legate de moartea si renasterea naturii. Prin data practicarii – in prag de primavara – si prin semnificatia snurului, martisorul devine un  simbol al renasterii universului si al redefinirii existentei umane.

Avand in atentie functia de amuleta protectoare a martisorului, vom intelege de ce el este si astazi o practica culturala vie, nelipsit din fiecare familie.
Martisorul se ofera celor dragi, indiferent de sex  si varsta – copiilor, fetelor si feciorilor, parintilor si prietenilor –  pentru a le aduce noroc si sanatate, protejandu-le viata de orice imixtiune a raului, stiut sau nestiut, vazut sau nevazut.

Martisorul nu este un dar conventional  ci un simbol al primaverii, un mesager al renasterii vietii, al iubirii si al respectului dintre oameni. Daruind martisoare celor dragi, se creaza un tip de comuniune spirituala cu destinatarul darului, oferindu-i  o parte  din iubirea si norocul tau.

 

Read More

Targul Martisorului la Muzeul Taranului

februarie 23, 2017
/ / /
Comments Closed
afis tairg martisor 2017

Timp de 5 zile, la Muzeul Țaranului se va desfasura Targul Martisorului. Devenit traditie, targul aduna in curtea muzeului tineri, studenti, artisti, mesteri si, mai nou, designeri si arhitecti care si-au revarsat creativitatea si imaginatia in micile obiecte atarnate in firul alb-rosu.

Șnur alb si rosu de matase, lanica si bumbac, hartie de ziar, seminte, fetru, pasta fimo, podoabe, lut, rotite de ceas, metal, taste de computer, rasina sintetica, ceramica, sticla, email, argint, lemn, piatra si flori, etamina, margele si tot atatea tehnici si stiluri fac din Targul Martisorului, ca de fiecare data, o poveste de neratat.

Devenita accesoriu traditional al Targului Martisorului, oferta gastronomica vine cu produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucatarie naturala, chiar daca zona reprezentata este rurala sau urbana: turta dulce, prajiturele de casa, cozonaci si alte produse de patiserie — Bucovina, Alexandria, Baia Mare si Buzau, miere, dulceturi — Ilfov, ceaiuri si plante de leac din Dambovita.

Sambata, 25 februarie, intre orele 14 si 16, cei mici, insotiti de parinti, sunt invitati sa invete cum sa rasuceasca firele alb si rosu, la un atelier de martisoare traditionale cu mesterita Genoveva Sauciuc.

Read More