ce semnifica

Mărțișorul, o tradiție străveche. Care este semnificația șnurului alb-roșu

februarie 28, 2021
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2021-02-25T122016.729

Punte simbolică între iarna care se sfârșește și începutul primăverii, mărțișorul este o tradiție străveche care marchează începutul anului vegetational și agrar în Balcani și în regiunile învecinate.

La popoare precum români, moldoveni, bulgari, macedoneni, greci, sârbi și ucrainieni, mărțisorul este legat de practici și ritualuri arhaice de renaștere a timpului și a vieții, prin intermediul simbolismului feminin.

Datina are ca scop „protecția feminității”, a gingășiei și fecundității pentru că fata fecioara să fie iubită, iar femeia să devină mama, plămăditoare și ocrotitoare a vietii.
Cele două fire de bumbac, lână sau mătase- unul alb și altul roșu – pe care femeia cea mai bătrână din familie trebuia să le răsucească împreună pentru a confecționa câte un marțișor pentru fiecare membru al familiei, indiferent de sex sau vârstă, reprezinta una dintre modalitatile de concretizare a stravechilor credinte legate de innoirea timpului.

La 1 martie, atunci când iarna trebuie să plece, lăsând cale libera primaverii, oamenii cred ca prin firul martisorului, numit uneori si funia timpului, se marcheaza vizual pragul simbolic dintre cele doua anotimpuri.
Mai demult, Martisorul, Martenita sau Martenka era pentru romani, moldoveni, bulgari si macedoneni   un  adevarat mesager al primaverii. Culoarea celor doua fire ale martisorului avea o semnificatie bine stiuta de toata lumea: rosul exprima culoarea sangelui, a vitalitatii, a „tineretii fara batranete”, a caldurii mult asteptate,  iar albul era mesagerul puritatii.

In vechime, albul  era considerat insa  si simbolul  luminii, al soarelui  aducator de fertilitate pamantului si de fecunditate tuturor vietuitoarelor, inclusiv femeilor. Din perspectiva acestor convingeri arhaice, snurul martisorului, prin cromatica sa, are rolul de a impleti viata cu lumina, oferind oamenilor, dar si casei si animalelor din gospodarie, sansa de a se bucura in respectivul an de forta si vitalitate, de rodnicie si belsug, de frumusete si noroc. „Cine poarta martisoare,/ Nu va fi parlit de soare./” se crede in multe zone ale Romaniei.
Desigur, datina martisorului aminteste si de acele timpuri vechi, cand anul avea doar doua anotimpuri, legate de moartea si renasterea naturii. Prin data practicarii – in prag de primavara – si prin semnificatia snurului, martisorul devine un  simbol al renasterii universului si al redefinirii existentei umane.

Avand in atentie functia de amuleta protectoare a martisorului, vom intelege de ce el este si astazi o practica culturala vie, nelipsit din fiecare familie.
Martisorul se ofera celor dragi, indiferent de sex  si varsta – copiilor, fetelor si feciorilor, parintilor si prietenilor –  pentru a le aduce noroc si sanatate, protejandu-le viata de orice imixtiune a raului, stiut sau nestiut, vazut sau nevazut.

Martisorul nu este un dar conventional  ci un simbol al primaverii, un mesager al renasterii vietii, al iubirii si al respectului dintre oameni. Daruind martisoare celor dragi, se creaza un tip de comuniune spirituala cu destinatarul darului, oferindu-i  o parte  din iubirea si norocul tau.

 

Read More

Brandusa Trifan, mester popular: “Pe vremuri, martisoarele se faceau din materiale naturale”

februarie 27, 2017
/ / /
Comments Closed

mar 1
La Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti”, pana pe 8 martie, se desfasoara “De Martisor”, eveniment prin care isi propune promovarea “vechiului obicei al daruirii, la inceput de primavara, a micilor obiecte artizanale cu rol protector”.

Aici am intalnit-o pe Brandusa Trifan, creatoare de martisoare din Gura Humorului, care duce mai departe mestesugul deprins de la mama ei.

“Simbol al primaverii si renasterii naturii, martisorul era confectionat, in satele de odinioara, dintr-un snur bicolor alb/rosu de care se agata o moneda de aur sau argint pe care parintii il daruiau copiilor la 1 Martie pentru a fi sanatosi, bogati si norocosi. Desi martisorul si-a schimbat forma in timp, si-a pastrat esenta de simbol al protectiei, fertilitatii”, precizeaza un comunicat al Muzeului National al Satului.

– De unde pasiunea pentru martisoare? Cum ati ajuns sa creati martisoare?
A fost ceva in familie. Mama mea facea martisoare si venea la muzeu si o data mi-a zis: “Draga mea, de ce nu faci si tu? Pune mana şi fa martisoare”. Am invatat de la dansa, iar acum sotul meu ma cearta, de ce mai continui sa fac martisoare, ca este mult de munca, iar rasplata in bani nu e pe masura efortului si investitiilor. Dar nu pot sa ma las. E ca un “microb”.

– De la cine ati invatat?
De la mama mea am invatat. Cand eram mici, ne punea sa facem pentru profesori, pentru ca nu aveam asa multi bani, lucra doar tata, eram cinci frati si normal ca fiecare trebuia sa dam la profesori. Mama ne facea martisoare si am preluat si noi de la ea traditia.

– De ce credeti ca, in vremurile acestea moderne, lumea mai cumpara martisoare?
Martisorul, pur si simplu, este un simbol.  Inseamna renastere, venirea primaverii. Este daruit persoanelor dragi din jurul nostru, pentru a ne proteja, a ne mentine sanatosi si norocosi.

– Dati aceasta traditie mai departe? Ii invatati pe cei mici sa faca martisoare?
Toti cei care au trecut pe la mine, nepoti, fini, au invatat sa faca martisoare traditionale.. Eu facand, ei vin ca la un atelier la noi si incep sa faca fluturasi, papusele, bratari. Chiar azi mi-au spus ca vin sa ma ajute sa le vanda. Oricum, banii castigati se duc tot pentru cadouri si flecustete.

– Care este diferenta intre martisoarele de acum si cele din copilaria dvs?
Atunci se faceau cu materiale naturale, cu lana pura, toarsa, faceam acele modele traditionale. “Banutul” care, pur si simplu, nu se mai face, pentru ca este foarte dificil de facut. Se infasura, in jurul unui suport, foarte  multa ata si se legau capetele, dupa care se “Sporul casei”, care se facea pe pana de gasca si pe pai. Se mai facea un fel de tesatura, dandu-i diferite modele traditionale, o impletitura – te jucai cu ata pe doua patratele suprapuse, in forma de steluta. Bineinteles ca lucrand, iti vin in minte idei si tot felul de modele. Trebuie sa iti placa sa faci. In mod normal, nu merita sa te apuci sa faci martisoare traditionale, din punct de vedere financiar. Dar daca iti place… Si cred ca, atat timp cat voi trai, voi face martisoare traditionale.

Read More