buna vestire

Buna Vestire- Obiceiuri și tradiții la români

martie 14, 2019
/ / /
Comments Closed
53172774_2061553203879710_2177563159399759872_n

Sărbătorită de români pe 25 martie. Blagovestenia este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfinței Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbatorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește.

Conform tradiției românești, ziua de Buna Vestire se mai numește și Ziua Cucului, deoarece acum va cânta pentru prima dată cucul, vestitor important în viața omului.

Se mai spune că dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, era un semn rău.

Mai există și obiceiul ca, în această zi, să se numere de câte ori cucul își cântă numele, număr care ar descoperi câți ani mai avem de trăit.

În unele zone ale țării, de Buna Vestire, există obiceiul ca pomii să fie amenințați cu un topor și să fie stropiți cu țuică, fiindcă așa vor avea roade bogate.

De Blagoveștenie se mănâncă pește, pentru a fi tot anul “ca peștele în apă”;

În această zi, gospodinele nu au voie să pună ouă sub cloșcă, fiindcă puii vor ieși cu două capete și cu patru picioare.

La o așa zi mare, cum e ziua Bunei Vestiri, e bine să punem pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor, care ne vor veghea tot restul anului.

Se mai spune că, așa cum va fi vremea în ziua de Blagoveștenie, așa va fi și în ziua de Paște.

Read More

Traditii si superstitii de Buna Vestire

martie 25, 2017
/ / /
Comments Closed
buna_vestire_890x395_04231200

Buna Vestire este cea mai veche sarbatoare a Maicii Domnului. Buna Vestire este praznuita de Biserica Ortodoxa pe 25 martie, in Postul Mare sau Postul Pastelui. In aceasta zi este dezlegare la peste, indiferent in ce zi cade.

Buna Vestire mai este denumita popular Blagovestenia (termenul slav corespunzator celui de Buna Vestire) sau Ziua Cucului si este praznicul in amintirea zilei in care Sfantul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este prima sarbatoare confirmata in documente, dintre sarbatorile Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Astfel, unii o sarbatoreau in ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit pe 18 decembrie.

Parintele profesor Ene Braniste sustine ca sarbatoarea a fost introdusa la Roma de papa Leon al II lea (681-683). La inceput aceasta era doar locala si cu denumirea de sarbatoare a asteptarii Nasterii Dom­nului. Variatia datei de praznuire a existat in Apus pana in sec. XI, cand data de 25 martie s-a generalizat in toata lumea catolica. Numai la armeni Buna Vestire se praznuieste pe 7 aprilie, in raport cu data veche a sarbatorii Nasterii Domnului (6 ianuarie).

Buna Vestire este sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi ar cadea aceasta.

Potrivit crestinilor, pe 25 martie, Arhanghelul Gavril sau Gabriel i-ar fi vestit Fecioarei Maria ca a fost aleasa de Dumnezeu sa dea nastere Mantuitorului Hristos. In calendarul popular sarbatoarea aceasta se mai numeste si Blagovistenie sau Ziua Cucului, cucul ocupand un loc central in cadrul acestei mult asteptate sarbatori. Cucul perceput ca incarnare a stramosului mitic, pasare cu un pronuntat substrat erotic, anunta sosirea efectiva a primaverii. Primul sau cantec care are loc de obicei la Bunavestire, trebuie sa fie asteptat de toti oamenii in haine curate, veseli, cu stomacul plin si cu bani in buzunare.

Traditii de Buna Vestire

De Buna Vestire este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor.

Traditia mai spune ca, in aceasta zi aducatoare de veste minunata, oamenii nu au voie sa se certe, fiind mare pacat: cine se cearta in ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. In Bucovina nu se pun oua la closca de Buna Vestire, pentru ca se considera ca ar putea iesi pui cu doua capete si patru picioare.

In unele zone, pentru a avea roade bogate in livezi, pomii se amenintau cu toporul si se stropeau cu tuica. Tot acum, gospodarii din Maramures aduna lucrurile de prisos de prin curti si le dau foc.

Dupa cum stim, la Buna Vestire este dezlegare la peste, pestele fiind celalalt „personaj” central al acestei sarbatori. Consumul ritual de peste era justificat prin credinta ca cei ce vor face asa vor fi sanatosi ca pestele tot anul.

Read More

Crap umplut pe sos de masline si surimi – reteta Kera Calita

martie 21, 2017
/ / /
Comments Closed

crap
Aurora Nicolau, sau Kera Calita, asa cum o cunoaste toata lumea, a adunat cele mai vechi si apetisante retete culinare din zona balcanica si le prepara, in stil fastuos, in bucataria locantei Jariste.

Iata o reteta pe care o propune de Buna Vestire, cand e dezlegare la peste.

Ingrediente
Un crap de Dunare intreg, de 3 kg
300 grame surimi
300 grame masline cafenii de kalamata
3 linguri mari de bulion
o lingurita sare
o lingurita piper negru
2 lamai
o jumatate litru vin Feteasca Alba
foi de dafin, salvie, izma/, patrunjel

crap 2

Mod de preparare:
Dupa ce se spala pestele in apa limpede si rece, incepe scoaterea cu grija a oaselor pe interior,  in care se baga cu migala tocatura si se leaga fedeles  cu sfoara alimentara. Apoi intr-o tava adanca, dupa ce pestele il aranjam, se pun uleiul de masline, foile de dafin, boabele de piper, vinul alb, o lamaie si se acopera (fara sa rasufle) cu folie de aluminiu si se lasa 40 – 50 de minute la 70 de grade la cuptorul incins mai devreme.
Tocatura se face fina din peste (fara oase, se intelege, si tot crap proaspat), cu cartofi fierti, sare, piper dupa ochi si gust, lamaie, patrunjel ( 2-3 legaturi) si salvie sau izma dupa dorinta. Sosul este simplu de facut : se calesc in ulei de masline  surimul si gustoasele masline, venind adjuvantele, bulionul, vinul alb, 2 cani de apa calda, sare , piper dupa felul casei, 3-4 lingurite zahar si zeama de la o lamaie. Dupa 10 minute de bolborosit la foc mititel se toarna peste crapul montat pe platoul de alpaca sau portelan (cum aveti in bufetul primit mostenire). Dupa slujba de la biserica, cele 6 respectabile doamne se aseaza in jurul mesei la odihna si taifas, savurand pestele dupa voia Preacucernicei Sfanta Maria .

Vedeti mai multe retete aici.

Read More