Oameni RO

Dieta anti-imbatranire a Anei Aslan

ianuarie 13, 2017
/ / /
Comments Closed

ana-aslan_70380300
Ana Aslan (n. 1 ianuarie 1897, Braila – d. 20 mai 1988, Bucuresti), femeia care a descoperit „elixirul tineretii”, a fost medic roman specialist in gerontologie, academician din 1974 si director al Institutului National de Geriatrie si Gerontologie (1958 – 1988).

A preparat vitamina H3 (Gerovital), produs geriatric brevetat in peste 30 de tari si folosit de personalitati internationale, intre care Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali, si a creat (in colaborare cu farmacista Elena Polovrageanu) produsul geriatric Aslavital, brevetat si introdus in productie industriala in 1980.

Se spune ca metodele de lucru ale Anei Aslan aduceau statului profit anual de 17 miliarde de dolari.

Inegalabila doamna Ana Aslan a trait aproape 92 de ani. A fost o longeviva, conform definitiilor stiintifice.

Ana Aslan avea sange boieresc. Mama sa era din Bucovina iar tatal sau din Braila. Era invatata sa manance corect, la ore fixe, sanatos. Mancare buna “ca a taranului roman”, spune doamna dr. farmacist Speranta Prada, presedintele Fundatiei “Ana Aslan”. Medic fiind, Ana Aslan a adus aceasta buna cuviinta a hranirii si in dieta pacientilor sai.

“Totul trebuie sa fie cat mai natural, trebuie evitate alimentele din conserva. Alimentatia trebuie sa aduca in mod natural ceea ce are nevoie organismul. Fara substante inutile.” Multe legume, multe fructe si, bineinteles, multa miscare.

Normal, o zi a unui pacient, din punct de vedere al alimentatiei trebuie sa arate asa: micul dejun, gustare, pranz (Profesoara lua pranzul la maxim 13:30), gustare, cina (la 18:00 – 19:00).

La capitolul carne avea un fel de podium: carnea de vaca, pestele, pasarea, miel/oaie, porc. Dar porcul nu prea il recomanda. Apoi recomanda ficatul, limba, in general carne de la animalele care se hranesc, la randul lor, mai curat. si, atentie, toate rasol! Cateodata, merg si facute le cuptor.

Ana Aslan ecomanda legumele. in stare naturala sau sufleuri, multe sufleuri. Apoi lactatele, ouale. Fara prajeli, fara grasimi.

Ce manca Ana Aslan? Avea si mancaruri preferate: supa de vita clara, cu crutoane, patrunjel si piper, crap pe varza murata, pana de somn, rasol de salau cu lamaie, sarmalute fara orez, pilaf de pasare, curcan, ciuperci cu cascaval la cuptor. si avea si o slabiciune dulce: ii placea tortul “Buturuga”, facut in casa. ‘Daca primea vreun tort de cofetarie… il facea cadou, nu il manca”.

Read More

Cel mai bine vanduti artisti romani in tara si in strainatate

ianuarie 9, 2017
/ / /
Comments Closed
taranca-2

Pictorul Nicolae Grigorescu este primul in topul celor mai bine vanduti artisti in anul 2016, cu lucrari adjudicate cu peste 465.000 de euro. Cea mai bine vanduta lucrare in acest an a fost „tarancute” („De la fantana”) de Nicolae Grigorescu, adjudecata la 320.000 de euro la o licitatie Artmark.

Pe de alta parte, Adrian Ghenie a fost vedeta licitatiilor internationale. La licitatia din 15 noiembrie 2016 „The Bridge” si „The Flight into Egypt” au fost vandute de Christie’s cu peste 5 milioane de dolari, la New York.

Printre cele mai dorite manuscrise si fotografii, anul acesta s-au numarat poezia „Colind” a lui Nichita Stanescu, adjudecata la 250 de euro si poza cu Tristan Tzara surprins in Gara de Nord, in 1945, alaturi de Ion Pas, Sasa Pana, stefan Roll si Ioana Postelnicu, adjudecata la 225 de euro.

Printre obiectele care s-au vandut la licitatie anul trecut s-au numarat:

Ceasul de buzunar care i-a apartinut poetului Mihai Eminescu. Ceasul – o piesa unicat, cu dedicatia „Maestrului slovei” din partea Junimistilor – a intrat in licitatie la suma de 5.000 de euro si a fost adjudecat la pretul de 19.000 de euro la licitatia „Istoria romanilor”.

Reprezentarea lui Mihai Viteazul, gravura realizata de Aegidius Sadeler la Praga, in 1601, la pretul de 4.750 de euro.

Timbrul Cap de Bour 108 de parale (1858), insotit de doua certificate de autenticitate, 9.500 de euro.

Lotul de obiecte Constantin Brancusi, inclusiv o valiza frantuzeasca de voiaj, utilizata de artist in celebrele calatorii in Statele Unite. Acest lot a fost adjudecat la 7.000 de euro.

Read More

Romanca Lisette Verea a cantat pentru prima data celebra piesa „Ionel, Ionelule”

decembrie 6, 2016
/ / /
Comments Closed
lisette-1

Frumoasa si talentata, Lisette Verea a avut o cariera impresionanta pe scenele bucurestene in anii ’30. Ea este prima artista care a interpretat celebra melodie “Ionel, Ionelule”, semnata de George Sbarcea si cantata mai apoi si de Maria Tanase.

Cantecul, care mai este fredonat si astazi, a fost lansat in 1937, iar Lisette Verea, alaturi de Lulu Nicolau, un duet de succes al epocii, il interpreteaza magistral. Nascuta in Bucuresti, in 1914, Lisette reuseste sa intre in lumea artistica, aparand pe scenele de la “Alhambra” si Teatrul de Comedie. Era apreciata pentru vocea speciala, dar si pentru frumusetea si eleganta care ii dadeau un farmec aparte. Astfel, nu i-a fost dificil sa fie remarcata si sa obtina roluri importante in filme si spectacole romanesti.

lisette-2

Conform cinemagia.ro, actrita a fost solicitata sa joace in ”Chemarea dragostei” – 1932 si “Trenul fantoma” – 1933 – alaturi de Tony Bulandra si G. Storin. Din pacate insa, pe fondul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Lisette, care era evreica, a parasit tara si s-a mutat permanent in SUA. Numele ei figureaza pe o lista de pasageri ai vaporului President Grant, sosit in New York pe 3 octombrie 1941. Aici insa, desi spera la o cariera cel putin la fel de spectaculoasa ca in tara, norocul nu avea sa-i surada.  Accentul ei est-european a fost insa o mare piedica in evolutia artistei, iar cariera ei a apus destul de repede.
In anii 40 s-a casatorit cu fiul lui Chesterfield, mare fabricant de tigari si ciorapi de matase. Lisette a murit in 2003, in New York, iar necrologul i-a fost scris de The New York Times.

Foto: czb.ro

Read More

Ce inseamna Romania pentru mine? Personalitatile raspund

noiembrie 30, 2016
/ / /
Comments Closed

colaj

 

Angela Gheorghiu:”România mea este tara în care m-am născut. O iubesc și o voi iubi mereu, necondiționat. O promovez și o voi promova mereu oriunde m-aș afla și mi-e drag să îi urez ”La mulți ani!”
Dar de 1 Decembrie, dacă e loc și pentru o sămânță de adevăr pe lângă urările cuvenite, trebuie să vorbim și despre felul în care țara noastră își tratează valorile, cele autentice și mari, cele recunoscute în toată lumea. În pictură, sculptură, muzică sau cinematografie, românii ajung să culeagă lauri și aplauze în alte țări doar ca să fie străini în țara lor; ignorați, umiliți, desconsiderați, marginalizați, contrar a ceea ce se intampla colegilor si prietenilor mei artisti,de toate nationalitatile. Nu uitati, va rog, sa aveti acelasi gen de comportament respectuos si admirativ fata de  personalitatile romanesti,asa cum faceti si pentru cele de alte nationalitati. Starea aceasta este valabila sa o aveti si pentru artistii romani ce locuiesc in Romania si se afla in aceasta perioada si pe scenele romanestil ,in mod curent .
Deși pretindem, dupa 1990, că luptăm să schimbăm mentalități, avem aceeași incapacitate cronică de a înțelege, respecta și prețui valorile autentice. Și de a ne bucura de ele.
După o carieră la cel mai înalt nivel, visez în continuare să debutez în propria mea țară, România. După cariere pline de succes, sunt convinsă că și alți români care sunt adulați în alte țări nu își doresc decât să spună ”La mulți ani” României, în limba română, din mijlocul semenilor lor. Dați artiștilor pe care-i aveți respectul și aprecierea pe care le merită – nici mai mult, nici mai puțin. Și vi se vor întoarce însutit. Generozitatea, înțelegerea și inima bună să vă fie răsplătite! La mulți ani, România! La mulți ani, români!”
FOR IMMEDIATE PUBLICATION. Stars of opera and ballet join forces to launch ROH Cinema 2011/12 at the Royal Opera House this evening. International opera singer Angela Gheorghiu at the Royal Opera House this evening at the launch. Angela wear a Vivienne Westwood Courture gown designed especially for her on this occasion : corseted red silk taffeta frill gown with underskirt. She also wear a ring and earclips by Van Cleef and Arpels. Please credit picture by Nigel Norrington mobile 07930 336261. This picture may be used free of charge as long as it is in direct connection of the launch of ROH Cinema 2011/12
Iuliana Tudor: ”Romania mea e cea din ochii parintilor mei, e cea din ochii copilului meu, e cea din ochii oamenilor cu care am crescut si devenit. E locul in care construiesc zilnic ceva care sa dureze. Romania mea e de iubit, de construit, de aparat, de sustinut si mai ales de trait!!!’
poza-4-1

Calin Goia: “Sunt mandru ca fac parte dintr-un popor destept, vesel, plin de umor chiar si atunci cand da de greu, inventiv, un popor care traieste pe niste meleaguri ca-n povesti, inca pitoresti si autentice”.

calin-goia
 Andra:
“Romania pentru mine este acasa. In acest cuvant pun toata dragostea pe care o simt fata de oamenii dragi, familie si prieteni, toata dragostea pe care o simt cand ma coplesesc amintirile, primele vacante cu parintii si fratii mei, scoala, primele mele concursuri de interpretare, reusitele si dezamagirile mele. Este un loc care imi ofera in fiecare zi oportunitati si lectii de viata, un loc pe care insa as vrea sa il si imbunatatesc, sa fie mai usor pentru oricine sa isi implineasca visele. Tot sufletul meu este in Romania. E locul in care imi cresc copiii, deci este cel mai drag loc de pe pamant”.
image1
Dan Bittman: “Romania mea… Romania mea arata cum arata, o vedem cu totii! Gri, pastel- primavara, gri si negru –  iarna. Cum as vrea sa arate? Ca-n Japonia, dar nu se poate! Asa ca ramanem la Romania mea!”
danbittmanmain-1353396919
Raed Arafat: “Romania mea este Romania voluntariatului, a compasiunii, a solidaritatii, a altruismului si a celor carora le pasa”
arafat

Nenea Pitis, tezaur uman viu:”Ce sa stiu zice?… In tara ii jele si prapad. Pruncii o ramas fara tatuti, fara mame… O ajuns sa gate oamenii cu lumea asta si ‘i tat p’in strainataturi si tat fara prunci langa ‘i… Plangere mare.”

“Romanu-i om bun si temator de Bunul Dumnezeu, da-i si ciufos… Ciufuleste si rade, lasa totu’ pa maine. Doua lucruri ii trebe: legiuiri aspre si credinta in Bunul Dumnezeu. Atat!

Rugati-va la Domnu’ IISUS Hristos si la Maicuta Fecioara Maria. Sa hiti a Lui Dumnzeu prunci!”

(Corespondent Maria Casandra Hausi, Foto credit: Nicolae Stoian)

unnamed-2

Catalin Stefanescu: “România mea nu e unicat. E aceeași cu a compatrioților. Cu a celor care nu fac efortul de a o defini, ci pe acela de a duce la bun sfîrșit lucrurile în care cred. În general, sînt oamenii care înțeleg că e loc sub soare pentru toată lumea.”

ich-0374_88248300

Dr. Dan Enescu: ” Romania este locul in care am vazut frumusetea si maretia pt prima data , unde mi am cunoscut parintii si bunicii , unde am o cruce  pe care scrie  ca  familia  noastra a trait si a murit in aceasta tara din 1820 .Este locul unde am iubit si iubesc . Locul unde pot  sa fac sa dainuie . Dumnezeu sa ne aiba in paza!”

enescu
Read More

Maica Filofteia: “Motivele traditionale romanesti sunt legate de Dumnezeu”

noiembrie 30, 2016
/
by root
/ /
Comments Closed
unnamed

Maica Filofteia a lucrat sute de modele traditionale romanesti. A indragit, mai mult decat orice pe lumea asta, lucrul de mana si a transmis mai departe, generatiilor tinere, modele preluate din diferite zone si gospodarii romanesti. Am stat de vorba cu Maica Filofteia Potcoava, nepoata Parintelui Dumitru Staniloaie, despre mestesug, Romania si apropierea de Dumnezeu.

Are 91 de ani si vederea n-o mai ajuta sa dibuiasca impusatura acului pe tesatura. A lasat deoparte “lucrul neinsufletit”, cum denumeste dansa tesutul, cusutul ori tricotatul, indeletniciri care au insotit-o din mica copilarie pana-n apropiere de 90 de ani. Acum ii tin companie amintirile despre o viata care-mi pare, de la primele sale destainuiri, pe deplin implinita.

unnamed-1

S-a nascut in Vladeni, la cativa zeci de kilometri de Brasov, si a invatat lucrul manual de la mama, de la parinti. Imi povesteste cu tihna ca e, de loc, de langa Codlea si acolo tarancile, in copilaria dansei, teseau, coseau, brodau. “Omul pune suflet in lucrurile pe care le face cu mana”, imi spune cu blandete, apoi continua pe acelasi ton povestea.

A lucrat intr-o fabrica de tesaturi, a fost angajata la o cooperativa mestesugareasca, care tinea de manastirea dansei, si-atunci a prins influente din Fagaras, Brasov sau comune precum Dumbravita, de la Bran, Buzau, pentru piesele sale. Statea doua, trei saptamani prin sate de romani si invata modele de la taranci, dupa care se intorcea acasa si incerca singura sa aplice modelele invatate, le tragea pe hartie, facea esantioane, masura…

“De copila am incercat sa lucrez la razboi, dar mama se necajea ca-i incurcam, de fiecare data, firele pentru ca eram prea mica si nu ajungeam cu picioarele la pedala. Chiar si boscorodita, tot nu ma lasam si mai incercam si maine, si poimaine, pana am stapanit mestesugul”, imi spune Maicuta Filofteia. Ca sa nu se prapadeasca invatatura deprinsa, a avut vreo 12 fete, pe cand era la cooperativa, pe care le-a invatat putin din tot cat stie.

O intreb pe Maicuta cum arata Romania dansei. “Ma doare, sufar ca ne-am indepartat de folclorul romanesc. Acum mi-am dat seama ca a inceput si biserica sa stranga tinerii in costume nationale. Acum parca a inceput sa tresara, sa rasara dorinta asta de-a tine vie traditia romaneasca. E important sa ne mentinem traditiile pentru ca sunt legate foarte mult de Dumnezeu. Multe dintre motivele nationale au nume bisericesti. De exemplu, exista o floare pe care am tot facut-o, i se spune Pomul Vietii sau Floarea Invierii. Se foloseste foarte mult crucea, de asemenea. Alta floare cu opt petale aduce cu Ziua Invierii, care e Ziua a opta. Era, pe vremuri, alta constiinta. Daca greseai, te indreptai. Eu asa le-am invatat pe toate fetele mele ca orice lucru pe care-l faci, si spalatul vaselor, si curatatul podelei, trebuie facut constiincios. Lucrul neinsufletit imediat te paraste, dar te si indreapta.”

“In orice casa in care am intrat, nu ma interesau bijuteriile sau covoarele persane, ci lucratura de mana, modelele traditionale romanesti. Mi-am facut odata un pardesiu cu toata partea din fata, de la umar la umar si pana jos, lucrata cu 15-20 de modele. A fost un prototip. L-am dat la o nepoata sa-l poarte. Tricotam ciorapi lungi, strampi, lucrati de sus pana jos. I-am purtat 70 de ani. Le faceam doar talpa noua atunci cand se rupea. Vara imi faceam talpa din bumbac la ciorapi, iarna, din lana. Cumparam fulare si din fulare faceam rochii. Daca mama m-ar fi tinut inchisa in casa, fara apa, fara mancare, doar ca sa lucrez, nu m-as fi plans, atat de mult mi-a placut lucrul de mana! Dar pe bani n-am lucrat niciodata. Avea tata o vorba: ‹Decat sa stai de pomana, mai bine lucrezi de pomana, ca oricine te pomeneste›”, incheie Maicuta Filofteia.

 

Read More