Traditii

De ce se ciocnesc ouale de Paste. Care este ritualul corect

aprilie 14, 2017
/ / /
Comments Closed

oua
Ciocnitul Oualor este permis si asteptat cu nerabdare de credinciosi dupa slujba de Inviere a Mintuitorului in noaptea Pastelui, pana la Ispas-inaltarea Sa la ceruri.

Ouale, vopsite in Joia Mare, se ciocnesc dupa anumite reguli de Paste. Oul are trei parti: varful (care se numeste cap), partea opusa (dos) si fetele laterale (coaste). in prima zi de Paste se ciocneste numai cap cu cap, a doua zi se poate ciocni cap cu dos, iar in zilele urmatoare dos cu dos.

Ca regula generala, primul care ciocneste este cel mai varstnic barbat de la masa. Astfel, persoana mai in varsta ciocneste capul oului tinut de partener, rostind cunoscuta formula “Hristos a inviat!”, in timp ce acesta va raspunde cu cuvintele “Adevarat a inviat!”.
Ciocnesc mai intai sotii intre ei, apoi copiii cu parintii, dupa care parintii cu celelalte rude, cu prietenii si vecinii invitati la masa.

Fiecare membru al familiei trebuie sa manance mai intai un ou sfintit la biserica, dupa care consuma din toate bucatele sfintite la biserica. Abia dupa aceasta se poate manca din celelalte feluri de mancare asezate din abundenta pe masa festiva.

Ouale de Paste pot fi de diferite culori: de la rosu, galben, orange, rosu, verde, albastru, pana la negru. Ouale negre se fac in amintirea celor care au murit. La sate exista credinta ca, daca aceste oua sunt ciocnite in numele lor, ei vor afla ca pe pamant a venit Pastele si se vor bucura alaturi de cei vii.
Cu toate acestea, ouale rosii sunt singurele care pot fi date de pomana pentru sufletul unuia trecut in eternitate, iar, in traditie, se mai crede ca daca doua persoane ciocnesc oua in ziua de Pasti se vor intalni pe lumea cealalta.

Cu privire la ouale inrosite, exista legenda cum ca Maria, cand Iisus era rastignit pe cruce, a incercat sa ii induplece pe iudei ducandu-le un cos cu oua. Dar acestia au inceput sa il chinuie si mai tare pe Isus. Plangand, Maria a pus cosul la picioarele lui Hristos. Cand acestea s-au inrosit de la sangele care se scurgea pe picioarele Lui, El i-a spus Mariei: “De acum sa faceti si voi oua rosii, in aducere aminte”.
De atunci, crestinii vopsesc ouale rosii si le ciocnesc in dimineata invierii lui Iisus.

Read More

De ce „se trece pe sub Sfantul Aer” in Vinerea Mare

aprilie 14, 2017
/ / /
Comments Closed

sfatul aer
Vinerea Mare, numita si Vinerea Pastilor, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seaca este o zi de post negru si rugaciune, deoarece in aceasta zi Mantuitorul a fost rastignit pe cruce.

Exista multe traditii legate de aceasta zi, dar poate cea mai veche e cea potrivit careia se trece pe sub Aer. Orice credincios ortodox isi face, astazi, timp sa treaca pe la biserica, pentru a trece pe sub Sfantul Epitaf, numit si Sfantul Aer sau Plascenita (o panza pictata sau cusuta, care il infatiseaza mort pe Mantuitorul, inconjurat de Apostoli si Maica Domnului). Acesta este asezat, de obicei, pe o masa mai inalta.

Potrivit traditiei, credinciosii se inchina, sarutand Sfanta Evanghelie, Sfanta Cruce si Sfantul Epitaf, apoi trec pe sub masa pe care este asezat. in dimineata zilei de inviere este dus din nou in Sfantul Altar si este asezat pe Sfanta Masa, unde ramane pana in miercurea dinaintea sarbatorii de inaltare a Domnului. Se crede ca cei care trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu vor avea dureri de cap, mijloc sau sale, iar daca isi sterg ochii cu marginea Epitafului nu vor avea probleme cu acestia.

Numele de Aer i-a fost atribuit datorita faptului ca, in trecut, era un material foarte usor, cu care se acopereau Sfintele Daruri. Se mai numea „nor”, „voal” sau „voalul cel mai de sus”.

Unii credinciosi trec pe sub masa o singura data, inchipuind unicitatea Jertfei Fiului lui Dumnezeu, iar altii trec pe sub masa de trei ori, in amintirea celor trei zile in care trupul lui Hristos a sezut in mormant. Fie o singura data, fie de trei ori, important este ca atunci cand fac acest gest al smereniei si al credintei, credinciosii sa stie ca, prin acest lucru, ei inchipuie in trupul si viata lor moartea si punerea in mormant a lui Hristos, potrivit crestinortodox.ro.

Prezenta mormantului Domnului si a Crucii Sale in mijlocul bisericii ne invata ca, pana sa ajunga la inviere, credinciosii trebuie sa participe in chip simbolic si la Patimile, moartea si ingroparea Mantuitorului. Coboram impreuna cu El in moarte, pentru ca in noaptea invierii sa si inviem impreuna cu El, dupa cum zice o cantare a slujbei: “Astazi ma ingrop impreuna cu Ține, Hristoase…”.

Asa cum Hristos a trecut prin mormant, pentru a Se pogora in iad, cu scopul de a-i invia pe toti Dreptii care asteptau inca implinirea fagaduintei lui Dumnezeu, tot asa, credinciosii trebuie sa moara si sa treaca prin mormant, pentru a putea invia impreuna cu Hristos si a dobandi viata cea vesnica in imparatia Sa.

Read More

A inceput Saptamana Patimilor. Ce ritualuri se urmeaza in fiecare zi

aprilie 10, 2017
/ / /
Comments Closed

dragomiresti-muzeul-tarancii-romane-0
Astazi a inceput Saptamana Patimilor, ultima saptamana dinaintea Pastelui. Aceasta perioada este una de pocainta si indreptare pentru toti crestinii care se pregatesc sufleteste de cea mai mare sarbatoare crestina.

Incepand din aceasta seara, bisericile vor oficia in fiecare seara Deniile, slujbele prin care credinciosii il “petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, pana la moarte si apoi la Inviere.

In Lunea Mare femeile incep curatenia de Paste. Se scoate totul afara, se aeriseste casa ca sa iasa toate relele de peste iarna, se varuieste si se spala. Din popor se spune ca “Pastele nu trebuie sa te prinda in necuratenie, ca te blesteama casa”.

Martea este ziua in care gospodinele aspira, dau cu matura, spala geamurile si fac treburile cele mai grele din gospodarie.

Miercurea mare este ultima zi in care se mai pot face treburi pe camp sau in care se mai spala si calca.

In Joia Mare se pomenesc mortii, se merge la biserica pentru a imparti colaci de post, vin, miere si fructe. In aceasta perioada se fac copturile pentru Paste: painea, pasca si cozonacul.

In Vinerea Mare se tine post negru, asa ca nu se face treaba sau mancare.

In Sambata mare, femeile pregatesc mielul si fac ultimele pregatiri pentru masa. Se scot hainele noi pentru Inviere si seara se vopsesc ouale, asta daca ele nu au fost vopsite in Joia Mare.

Read More

Floriile – cea mai importanta sarbatoare care vesteste Pastele

aprilie 8, 2017
/ / /
Comments Closed

jesus-christ-riding-into-jerusalem-for-passover
Duminica Floriilor (sau Floriile) este o sarbatoare crestina fara data exacta, comemorata intotdeauna in ultima duminica dinaintea Pastelui. In acest an ziua de Florii cade pe 9 aprilie, urmand ca Pastele sa aiba loc duminica urmatoare, pe 16 aprilie.

Crestinii ortodocsi praznuiesc, duminica, 9 aprilie, Floriile, cea mai importanta sarbatoare care vesteste Pastele, rememorand intrarea lui Iisus in Ierusalim, unde a fost aclamat de locuitorii orasului si intampinat cu frunze de palmier, si fiind totodata sarbatoarea celor care poarta nume de flori.

Duminica Floriilor comemoreaza un eveniment mentionat de catre toate cele patru evanghelii (Marcu 11:1–11, Matei 21:1–11, Luca 19:28–44, Ioan 12:12–19): intrarea triumfala a lui Iisus in Ierusalim in zilele dinaintea patimilor. Floriile sunt denumite, de asemenea, Duminica Patimilor sau Duminica Floriilor a Patimilor Domnului.

„Floriile“ reprezinta termenul popular al sarbatorii, amintind de o veche serbare romana de la inceputul primaverii – „Floralia“. Dupa slujba de dimineata de la biserica, ramurile sfintite si binecuvantate de salcie sunt aduse acasa si se ating cu ele copiii, ca sa creasca mari si frumosi. Sunt pastrate la icoane, la porti, la grinda casei, pe morminte sau puse intr-un loc curat, fiind folosite in decursul anului in gospodarie. Alteori, crengutele de salcie sfintite se planteaza undeva in gradina. Se spune ca ele vindeca animalele bolnave sau aduc o recolta mai bogata. Cele puse la icoana se pastreaza tot anul si se folosesc ca leac impotriva relelor care ar putea lovi casa si familia.
in plus, de Florii isi sarbatoresc ziua onomastica toti cei care la botez, au primit nume de flori.

Floriile deschid saptamana cea mai importanta pentru pregatirile de Paste, asa-numita Saptamana Mare, de dupa cele 40 de zile de post.

De Florii se mananca peste, fiind a doua dezlegare din postul Pastelui, dupa cea din ziua Bunei Vestiri.

Duminica Floriilor este precedata de Sambata lui Lazar. In aceasta zi, Iisus Hrisos isi arata din nou minunile, inviindu-l pe Lazar, la patru zile de la moarte. invierea lui Lazar este simbolul invierii viitoare a neamului omenesc. Dupa aceasta minune, multimile stranse la portile cetatii l-au intampinat cu flori si l-au aclamat pe Mantuitor, la intrarea in Ierusalim.

Sambata din ajunul Floriilor este cunoscuta si ca Mosii de Florii, cand se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.

Ortodocsii sarbatoresc ziua de Florii ca pe una de bucurie, dar cu intelegerea faptului ca zilele ce urmeaza, din Saptamana Mare, sunt unele ale tristetii.
Intrarea lui Iisus in Ierusalim este relatata de toti cei patru evanghelisti, Ioan, Luca Matei si Marcu. in Noul Testament se scrie ca apostolii au intins hainele lor pe un asin, iar pe ele s-a asezat Mantuitorul. Acest gest a fost interpretat ca fiind marturisirea faptului ca invatatura apostolilor va aduce la ascultare toate neamurile de pe pamant. Hainele Sfintilor Apostoli simbolizeaza, astfel, noua haina pe care o imbraca oamenii, haina Sfantului Botez.

Dupa modelul multimii din cetatea Ierusalimului care l-a intampinat pe Mantuitor cu frunze de palmier, Biserica Ortodoxa a randuit ca, dupa savarsirea Sfintei Liturghii, sa se sfinteasca ramurile de salcie aduse de credinciosi. Slujitorii Bisericii citesc rugaciuni de sfintire a salciei, tinand in maini aceste ramuri inmugurite, cu lumanari aprinse, ca simbol al biruintei vietii asupra mortii, fiind cunoscut faptul ca salcia are o putere mare de regenerare.

Read More

Sambata lui Lazar sau Mosii de Florii. Traditii si superstitii cu o zi inainte de Florii

aprilie 8, 2017
/ / /
Comments Closed

sambata-lui-lazar
In aceasta sambata, Biserica Ortodoxa cinsteste una dintre cele mai mari minuni savarsite de Iisus Hristos in viata pamanteana, invierea lui Lazar. Evenimentul religios s-a petrecut in localitatea Betania, unde Lazar, prietenul lui Iisus, murise de patru zile. invierea lui Lazar a fost descrisa in Sfanta Evanghelie dupa Ioan in Capitolul 11, versetele de la 1-45.
Sfantul Evanghelist Ioan ne spune ca Lazar, originar din Betania (localitatea palestiniana Al-Izzariya de astazi), ca si surorile lui, Marta si Maria, facea parte din grupul persoanelor pretuite de Iisus.
Mai mult, traditia spune ca Lazar era fiul fariseului Simon, in casa caruia s-a pregatit Cina Mantuitorului.
Iisus era departe de Betania, intr-un tinut pustiu, cand surorile lui Lazar i-au trimis mesageri si il chemau sa vina repede la casa lor, pentru ca Lazar era foarte bolnav, dar Evanghelistul Ioan nu mentioneaza amanunte despre boala lui Lazar. in acea zona pustie, Iisus se retrasese cu ucenicii sai, pentru a se feri de razbunarea conducatorilor religiosi ai evreilor. Numeroasele minuni savarsite de Iisus atunci, ca si mustrarile adresate acestora de Hristos i-au indarjit pe acestia, dornici sa-l prinda si sa-l omoare.
Iisus a ajuns in Betania in a patra zi de la moartea lui Lazar.
in acest timp, familia indoliata a lui Lazar era consolata de prietenii familiei, dupa marea pierdere. Cand a ajuns la marginea satului, Iisus a fost intampinat de Marta, care i-a spus : „Doamne, daca ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit”. Atunci Hristos i-a raspuns: „Eu sunt invierea si viata!”.
La scurt timp a intalnit-o si pe Maria, cealalta sora a lui Lazar, care auzise ca invatatorul a sosit in satul lor si i-a spus si ea: „Doamne, daca ai fi fost aici, fratele nostru n-ar fi murit. Dar si acum, daca ai voi, il poti invia, caci poti!
Evanghelistul consemneaza ca „vazand durerea surorilor lui Lazar si a prietenilor acestora, Iisus S-a intristat si, in fata mormantului lui Lazar, a plans. Hristos, Viata si datatorul vietii, era in acea clipa fata in fata cu moartea”. „Atunci Iisus Hristos s-a rugat Tatalui Ceresc pentru minunea care urma sa se implineasca, le-a cerut celor prezenti sa inlature piatra de la usa mormantului si a strigat cu voce tare: „Lazare, iesi afara!” Acesta a iesit din mormant, asa cum fusese ingropat, infasurat in giulgiu si cu mahrama pe fata. Minunea a trezit si bucurie, si uimire, si cutremurare in randul celor prezenti. Unii au crezut in minunile lui Hristos, altii au hotarat sa-L parasca fariseilor. Cu acest prilej, sinedriul s-a intrunit si atunci s-a hotarat uciderea lui Iisus, dar si a lui Lazar cel inviat.
Legenda spune ca, dupa invierea sa din morti, timp de 30 de ani, cat a mai trait, Lazar a mancat doar fructe. Se mai spune ca Maica Domnului nostru Iisus Hristos i-a lucrat cu mainile ei un omofor si i l-a daruit. De asemenea, se mai spune ca, cele patru zile petrecute in mormant l-au marcat pe Lazar si, cat a trait, el n-a mai zambit niciodata.
Traditii in Sambata lui Lazar
In multe localitati, indeosebi in Sudul tarii, in ajunul Floriilor, se respecta traditia „Cantecelor de Pasti”. in fiecare comunitate, in fata lacasurilor de cult ortodoxe, se intoneaza cantece religioase care amintesc despre moartea si invierea lui Lazar, prietenul lui Iisus.
In sambata Floriilor, la casele gospodarilor colinda fetele din localitatea respectiva , purtand pe cap cunune cu flori de camp. In colindele lor se povesteste despre moartea nefericita si despre inmormantarea unui tanar pe nume Lazar. Una dintre fete, care poarta numele de Lazarita, se imbraca in mireasa.
in Sambata Floriilor copiii colinda la vecini si la prieteni cu crengute de salcie sfintite la biserica de preotul satului.
Prin traditie, in Sambata lui Lazar, gospodinele plamadesc placinte si sa le dea de pomana vecinilor, rudelor si tuturor musafirilor. Daca femeile pregatesc placinte, fetele tinere planteaza flori, fiind convinse ca numai cele sadite acum vor avea multe ramuri inflorite.

Sambata lui Lazar este sarbatorita de crestini-ortodocsi cu o zi inainte de Duminica Intrarii lui Hristos in Ierusalim (Duminica Floriilor) si reprezinta puntea de legatura intre Postul Pastelui si Saptamana Patimilor.
Duminica Floriilor este precedata de Sambata lui Lazar. in aceasta zi, Iisus Hrisos isi arata din nou minunile, inviindu-l pe Lazar, la patru zile de la moarte.
Invierea lui Lazar este simbolul invierii viitoare a neamului omenesc. Dupa aceasta minune, multimile stranse la portile cetatii l-au intampinat cu flori si l-au aclamat pe Mantuitor, la intrarea in Ierusalim.
Sambata din ajunul Floriilor este cunoscuta si ca Mosii de Florii, cand se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.

Read More

Cum sa vopsim ouale de Paste natural, ca in trecut

aprilie 4, 2017
/ / /
Comments Closed

oua
Studii recente arata ca solutiile artificiale pentru vopsit oua pentru Paste pot afecta semnificativ sanatatea, asa ca de ce sa nu incercam alternativa naturala pentru a colora ouale de sarbatori.
Desi dureaza mai mult si este o munca mai migaloasa, vopsirea oualor de Paste cu ingrediente naturale poate fi amuzanta si creativa in acelasi timp. Daca, pentru culoare, putem folosi sfecla, turmeric, spanac sau varza, in loc de abtibilduri putem opta pentru frunze sau flori presate.

Rosu – Suc de sfecla, foi de ceapa rosie sau paprika
Se fierb mai multe bucati de sfecla, cu tot cu coaja, apoi se adauga o lingurita de otet. Se cufunda in acest lichid ouale gata fierte pentru cel putin doua ore. Pentru un efect mai intens, le puteti lasa peste noapte.

Paprika pentru rosu caramiziu
Cu trei linguri de paprika sau mai multe, fierte timp de 30 de minute, se pot obtine oua de un frumos rosu-caramiziu.

Foi de ceapa rosie
Pastreaza foile cepelor rosii curatate, pe care le fierbi impreuna cu ouale timp de o jumatate de ora sau chiar o ora.

Verde –  spanac, violete sau iarba
Inainte de a lasa ouale la vopsit intr-un bol cu apa in care ai pus la fiert flori de violete, adauga 1/2 lingurita de bicarbonat de sodiu.
Zeama de spanac – preferabil de la congelator – fiert sau de iarba fiarta poate colora ouale de Paste intr-un verde crud deosebit.

Galben –  turmeric
Intr-o cana cu apa fiarta, adauga 1 sau 1 1/2 lingurita de turmeric (planta din familia ghimbirului, condiment cunoscut si sub numele de sofran de India, datorita pigmentului sau galben; este folosit in retetele pe baza de orez si curry) si 1/2 lingurita de otet.

Albastru – varza rosie
Varza rosie va colora ouale de Paste in albastru, desi culoarea vopselei in sine este purpurie. Aceasta vopsea are nevoie de mai mult timp pentru a da culoare oului. Pentru un albastru inchis, ouale trebuie lasate in vopsea peste noapte.
Ingrediente: o jumatate de varza rosie, 4 cani de apa; se fierbe 30 de minute.

Mov – afine, vin rosu
Aceasta este cea mai simpla metoda de vopsire pentru obtinerea unor oua de un mov intens. Prin zdrobirea afinelor de coaja oului se vor obtine mai multe pete de culoare.
Diluat sau folosit ca atare, vinul rosu poate fi extrem de eficient in obtinerea unor oua de culoare violet-inchis.

Portocaliu deschis – foi de ceapa galbena
Cojile de ceapa galbena, pe cat sunt de fragile, pe atat sunt de eficiente in obtinerea oualor de un portocaliu deschis.
Cojile de la 6-8 cepe galbene cu 4 cani de apa se fierb timp de 30 de minute.

Read More

“Sambata lui Lazar”. Obiceiuri si datini stravechi in Saptamana dinaintea Floriilor

aprilie 3, 2017
/ / /
Comments Closed

lazar
Crestinii ortodocsi au intrat in saptamana dinantea Floriilor, perioada in care se vorbeste ca plantele de orice fel incep sa-si dezvaluie virtutile magice.

In traditiile romanilor, o zi importanta a acestei saptamani debuteaza cu sambata lui Lazar numita si Mosii de Florii sau Sambata Mortilor, obisnuindu-se ca, in aceasta zi, femeile sa faca placintele lui Lazar si sa le dea de pomana. In sambata lui Lazar, la sate, femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva mortii, care asteapta la poarta Raiului, sa revina pe pamant. Totodata, se practica datina Lazarelului, practica care aminteste de un stravechi zeu al vegetatiei ce murea si renastea la inceputul fiecarei primaveri.

Despre Lazar circula mai multe legende, fiecare regiune avand legenda ei. In una dintre acestea, Lazar moare dupa ce a poftit la niste placinte pe care mama lui nu a putut sa le faca, pentru ca torcea.
In zona de sud, in sambata Floriilor se mergea cu Vaiul, care initial a fost un imn religios. Traditia spune ca fete impodobite cu salcie cantau din poarta in poarta si primeau oua.

In sambata de dinaintea Floriilor exista obiceiul Cantecelor de Pasti. In aceste cantece se povesteste despre moartea si invierea lui Lazar, inviere care o anunta pe cea a Mantuitorului Iisus Hristos.
In sambata Floriilor colinda fetele, impodobite cu flori pe cap. Acestea canta despre moartea nefericita si despre inmormantarea unui tanar pe nume Lazar. Una dintre fete, supranumita Lazarita, se imbraca in mireasa. In cantec se spune ca acesta i-a cerut mamei sa-i faca azima si ea n-a voit; el s-a dus apoi cu oile la padure, s-a suit pe o creanga sa scuture frunze oilor, dar a inceput sa bata vantul, creanga s-a rupt, iar el a cazut si a murit. Cele trei surori ale lui l-au gasit, l-au adus acasa, l-au scaldat in lapte dulce si l-au inmormantat.

In Sambata Floriilor copiii colinda cu crengute de salcie sfintite la biserica de preotul satului, apoi merg la fiecare casa, canta si ureaza de bine si de sanatate. Glasuri curate de copii povestesc peste vremuri despre Iisus, Cel primit cu slava si ramuri de maslin si finic in Ierusalim de aceleasi multimi care peste o saptamana aveau sa-l rastigneasca. Asa cum isi amintesc batranii satului, plata pentru colindatori erau ouale albe, nefierte, tocmai bune pentru pregatitul Sfintelor Pasti.

Totodata, la sate, pe vremuri, se practicau de Florii si cateva obiceiuri pagane. La miezul noptii dinspre Florii, fetele fierbeau apa cu busuioc si cu fire de la ciucurii unei naframe furate de la inmormantarea unei fete mari. In Duminica de Florii, ele se spalau cu aceasta apa pe cap, aruncand-o apoi la radacina unui pom fructifer, sperand, in acest fel, sa le creasca parul frumos si bogat. In alte locuri, oamenii nu se spala pe cap in aceasta zi tocmai ca sa nu incarunteasca la fel ca pomii in floare.

Sursa: traditii-superstitii.ro

Read More

Sase destinatii din Romania unde redescoperi traditii inedite de Paste

martie 31, 2017
/ / /
Comments Closed

paste
Sarbatorile pascale sunt pentru majoritatea dintre noi un prilej de a petrece mai mult timp in familie, cu prietenii, si, totodata, pentru a impartasi din bucuria pregatirilor traditionale.

Conform motorului gratuit de cautare a ofertelor de calatorie momondo.ro, iata sase destinatii romanesti catre care tu si cei dragi sa va indreptati cu sufletul deschis in minivacanta de Paste.

Viscri
Situat in judetul Brasov, Viscri este definitia satului romanesc medieval, unde arhitectura, imbracamintea si traditiile par ca au incremenit in timp in ultimele sute de ani si readuse la viata nu mai departe de acum cateva zile. Vei fi impresionat de amabilitatea localnicilor, de limbajul desprins din amintirile lui Creanga si de peisajele pe care modernitatea nu a indraznit sa le atinga nici macar cu varful degetului. Printul Charles a cumparat o casa in acest sat, dulceata preparata la Viscri este comercializata in Paris si scene dintr-un film spaniol au fost filmate aici.

Bucovina
Este zona despre care se spune ca „timpul sta in loc” si cine nu ar vrea ca timpul sa stea in loc atunci cand este plecat in vacanta? Bucovina este cunoscuta pentru arta decorarii oualor si exista, totodata, festivaluri dedicate acestui mestesug popular; Ciocanesti, de exemplu, este unul dintre satele care gazduieste Festivalul Oualor incondeiate.

Maramures
Ce loc este mai bun pentru a-ti satisface nevoia de spiritualitate si de intoarcere la origini decat satele din Maramures? Aici traditiile religioase au ramas intacte de sute de ani. Vorbim de obiceiuri precum asezarea ramurilor de salcie la streasina casei, de stropirea fetelor cu o crenguta de busuioc pentru a fi „vazute bine”, de spalarea pe fata cu apa neatinsa dupa scoaterea din fantana pentru a fi „curat ca argintul”.

Dobrogea
Dobrogea are si ea de oferit traditii nealterate de valurile modernitatii si imbogatite de influenta popoarelor grecesti si turcesti. Cele mai cunoscute obiceiuri la care vei putea asista sunt: „Olaria” – focul enorm alcatuit din resturi vegetale si rostogolit pe dealuri pentru purificarea zonei – si „Paparuda” – invocarea ploii prin cantece, dansuri si batai din palme, de catre un grup de fete si infasurate in frunze si ghirlande.

Moldova
Exista oare un picior de plai unde traditiile religioase si cele viticole sa se impleteasca mai armonios? Moldova este dovada palpabila ca, mai la est de raul Putna, recolta de struguri a Casei Panciu poate concura fara complexe cu faimoasele de pe Valea Loarei. Si unde s-a mai auzit de femei mai pricepute in ale invartitelor cu branza de oaie, colaci sau pasca? Daca vrei sa faci o extravaganta pitoreasca de cel mai inalt rang, trage la Hanul Ancutei din povestea lui Sadoveanu.

Baile Felix
Statiunea balneara Baile Felix este recomandarea noastra daca nu stii cum sa te relaxezi cat mai profund in minivacanta de Paste. Nu doar ca poti sa te rasfeti cu ape binefacatoare si cu namol mineral, dar temperatura anumitor izvoare ajunge pana la 40-50ºC. Asadar, poti sa faci baie in aer liber indiferent de vremea de afara.

Read More

Traditii si superstitii de Buna Vestire

martie 25, 2017
/ / /
Comments Closed
buna_vestire_890x395_04231200

Buna Vestire este cea mai veche sarbatoare a Maicii Domnului. Buna Vestire este praznuita de Biserica Ortodoxa pe 25 martie, in Postul Mare sau Postul Pastelui. In aceasta zi este dezlegare la peste, indiferent in ce zi cade.

Buna Vestire mai este denumita popular Blagovestenia (termenul slav corespunzator celui de Buna Vestire) sau Ziua Cucului si este praznicul in amintirea zilei in care Sfantul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este prima sarbatoare confirmata in documente, dintre sarbatorile Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Astfel, unii o sarbatoreau in ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit pe 18 decembrie.

Parintele profesor Ene Braniste sustine ca sarbatoarea a fost introdusa la Roma de papa Leon al II lea (681-683). La inceput aceasta era doar locala si cu denumirea de sarbatoare a asteptarii Nasterii Dom­nului. Variatia datei de praznuire a existat in Apus pana in sec. XI, cand data de 25 martie s-a generalizat in toata lumea catolica. Numai la armeni Buna Vestire se praznuieste pe 7 aprilie, in raport cu data veche a sarbatorii Nasterii Domnului (6 ianuarie).

Buna Vestire este sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi ar cadea aceasta.

Potrivit crestinilor, pe 25 martie, Arhanghelul Gavril sau Gabriel i-ar fi vestit Fecioarei Maria ca a fost aleasa de Dumnezeu sa dea nastere Mantuitorului Hristos. In calendarul popular sarbatoarea aceasta se mai numeste si Blagovistenie sau Ziua Cucului, cucul ocupand un loc central in cadrul acestei mult asteptate sarbatori. Cucul perceput ca incarnare a stramosului mitic, pasare cu un pronuntat substrat erotic, anunta sosirea efectiva a primaverii. Primul sau cantec care are loc de obicei la Bunavestire, trebuie sa fie asteptat de toti oamenii in haine curate, veseli, cu stomacul plin si cu bani in buzunare.

Traditii de Buna Vestire

De Buna Vestire este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor.

Traditia mai spune ca, in aceasta zi aducatoare de veste minunata, oamenii nu au voie sa se certe, fiind mare pacat: cine se cearta in ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. In Bucovina nu se pun oua la closca de Buna Vestire, pentru ca se considera ca ar putea iesi pui cu doua capete si patru picioare.

In unele zone, pentru a avea roade bogate in livezi, pomii se amenintau cu toporul si se stropeau cu tuica. Tot acum, gospodarii din Maramures aduna lucrurile de prisos de prin curti si le dau foc.

Dupa cum stim, la Buna Vestire este dezlegare la peste, pestele fiind celalalt „personaj” central al acestei sarbatori. Consumul ritual de peste era justificat prin credinta ca cei ce vor face asa vor fi sanatosi ca pestele tot anul.

Read More

Cum tineau satenii romani postul acum 100 de ani

martie 20, 2017
/ / /
Comments Closed
tarani

Dintr-o carte scrisa în 1901, „Povete despre hrana taranilor”, si semnata de dr. I. Felix, aflam care era dieta romanilor de la sate acum 100 de ani si, mai ales, ce mancau acestia in timpul postului.

In urma cu un secol, locuitorii de la sate respectau cu sfintenie zilele de post si astfel mesele cu carne se rezumau doar la patru zile de saptamana.  „Mancare de capetenie este mamaliga, pe care o mananca în vreme de dulce si de post alaturi de alte mancaruri calde sau reci sau chiar goala”, observa medicul I. Felix.

Satenii de acum 100 de ani faceau mamaliga din faina de porumb, din mei, orz sau hrisca. „Din faina de porumb se face mamaliga vartoasa, mamaliga subtire sau terciu, pasat sau terci din faina macinata mai mare si fiarta cu lapte, turta în spuza, malai în test, turta coapta în test,malai cu branza, malai în tava, jumari cu lapte acru, cocolos sau branza învelita în mamaliga si coapta pe carbuni. Mamaliga mai poate fi pripita sau fiarta lung”.

Mamaliga era mancata „cu ceapa si sare, usturoi verde, praz, udatura de mujdei, chiselita de prune verzi sau uscate, magiun de prune, posirca adica terci ramas din prunele fierte la facerea tuicii”. Mamaliga se mai manca prajita pe carbuni sau sub forma de papara.

Laptuci, stir, papadie, urzici, stevie, oboda , ridichi, varza erau ierburile care completau, pe langa mamaliga hrana de zi cu zi a taranilor. Satenii mancau cartofi, fasole si mazare în zilele de post si se considera ca aceste legume sunt aproape la fel de hranitoare ca si carnea. „Unele mancaruri de post sunt aproape tot atat de hranitoare ca si carnea pestele, laptele, branza, anume fasolea, mazarea, lintea bobul, daca sunt gatite, batute sau sleite”, observa medicul în carte publicata în 1901.

Ciorbele, facute de regula din ierburi, erau acrite cu bors, zeama de varza, agurida (struguri necopti) sau chiselita de prune verzi.

Potrivit documentului scris de profesorul de igiena de la Facultatea de Medicina din Bucuresti, taranii romani mancau vara de trei ori pe zi, iar iarna, în anotimul în care consumau proviziile stranse peste vara si faceau economii, doar de doua ori.

Read More