Traditii

Sfantul Andrei – Traditii, obiceiuri si superstitii

noiembrie 20, 2021
/ / /
Comments Closed
sfantul-andrei-620x330

Santandrei este o mare divinitate geto-daca peste care crestinii au suprapus pe Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat, ocrotitorul Romaniei.

El a preluat numele si data de celebrare ale Apostolului Andrei (30 noiembrie), cel care a predicat in primele decenii dupa nasterea lui Iisus pe pamanturile Daciei. El trebuie sa se fi bucurat de mare respect de vreme ce ziua lui de celebrare a inlocuit o importanta divinitate precrestina, personificare a lupului. Numele zeului uzurpat s-a pierdut. Noaptea de Santandrei (29 – 30 noiembrie) si ciclul de innoire a timpului, care se suprapun peste perioada calendaristica a Dionisiacelor Campenesti si cu fermentarea vinului in butoaie la popoarele tracice, pastreaza numeroase urme precrestine.

Halloween-ul romanesc

Pana la inceputul secolului al XX-lea se organizau in Colinele Tutovei, in noaptea de Santandrei, petreceri de pomina ale tinerilor, asemanatoare cu Revelionul. Pentru a fi feriti de actiunea malefica a moroilor si strigoilor, tinerii camuflau si ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele si usile casei unde se desfasura petrecerea inainte de lasatul serii. De altfel, petrecerea se numea, local, Noaptea Strigoilor, timp nefast, cand strigoii vii isi parasesc trupurile fara stirea lor, iar strigoii morti ies din sicrie, morminte si cimitire pentru a provoca suferinte oamenilor. Aceasta izbucnire de bucurie se desfasura in chiar postul Nasterii Domnului (Postul Craciunului). Dimineata, pe lumina zilei, tinerii ieseau in curtea casei unde o  covata cu usturoi era jucata in mijlocul horei de un flacau. Se impartea usturoiul si, in mare veselie, se intorceau pe la casele lor. Incepea un nou an. Usturoiul privegheat se pastra ca ceva sfant, la icoana, si se folosea peste an ca leac pentru vindecarea bolilor, pentru prinderea farmecelor si descantecelor etc.
sfantul-andrei-2

Iata cateva traditii si obiceiuri care se pun in practica in aceasta noapte:

– Fetele care vor sa se marite ascund sub perna un fir de busuioc, pentru a-si visa iubitul.

-La miezul noptii, fetele intorc un ulcior de lut cu gura in jos, pun pe fundul vasului 3 carbuni incinsi si rostesc o incantatie, pentru a cuceri inima baiatului iubit.

-O alta metoda pentru a afla cum arata ursitul este urmatoarea: fata tine doua lumanari aprinse in mana si priveste intr-un pahar cu apa in care a fost aruncata o verighete sfintita, pentru cununie.

-In aceasta noapte, cei care vor sa afle dezlegarea unor mistere sau enigme din trecut trebuie sa participe la un ritual bizar in cimitir. Intr-un vas cu apa descantata, ei vor vedea tot ce s-a intamplat.

-Spiritele rele nu vor avea acces in casa daca gospodinele vor intoarce seara toate canile si vasele cu gura in jos.

-Tot pentru alungarea spiritelor se agata usturoi la intrare, iar animalelor li se pune in mancare busuioc si in apa cateva picaturi de agheasma.

-Se pune grau la incoltit, pentru ca gospodarii sa afle cum va fi revolta de anul viitor, dar si cat de prospera va fi casa si familia lui.

– Nu in ultimul rand, vremea din aceasta noapte ne va spune cum va fi iarna care urmeaza. Sa speram ca vor avea parte de cer senin, pentru ca atunci iarna va fi blanda.

Read More

Târg cu meşteri şi anticari, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român

noiembrie 1, 2021
/ / /
Comments Closed

 

Untitled collage (60)

Luna noiembrie, din punct de vedere religios, are în centru sărbătoarea Sfinţilor arhangheli Mihail şi Gavriil. Astfel, cincizeci de meşteri, anticari şi artişti din toată ţara vor aduce de vineri până duminică tot ce au realizat peste an.

Iubitorii de artă și produse culinare tradiționale își vor putea achiziționa obiecte din ceramică, ţesături, icoane, podoabe şi obiecte din lemn, dar şi produse culinare.

Cât privește tradițiile, prima săptămână din lună este numită în popor Săptămâna Miriştei, deoarece este săptămâna în care se termină însămânţările de toamnă şi începe aratul miriştilor pentru însămânţările de primăvară.

Cea de-a doua săptămână are în centru sărbătoarea Sfinţiilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, cei cu săbii şi puteri ocrotitoare asupra oamenilor şi a turmelor de oi.

În folclorul religios românesc, dintre cei doi arhangheli mai venerat este Mihail. Se spune că el poartă cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este hărăzit să mai trăiască, fiind şi un stăpânitor al văzduhului, alături de prorocul Ilie

Read More

Buna Vestire- Obiceiuri și tradiții la români

martie 25, 2021
/ / /
Comments Closed
53172774_2061553203879710_2177563159399759872_n

Sărbătorită de români pe 25 martie, Blagovestenia este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfinței Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbatorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește.

Conform tradiției românești, ziua de Buna Vestire se mai numește și Ziua Cucului, deoarece acum va cânta pentru prima dată cucul, vestitor important în viața omului.

Se mai spune că dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, era un semn rău.

Mai există și obiceiul ca, în această zi, să se numere de câte ori cucul își cântă numele, număr care ar descoperi câți ani mai avem de trăit.

În unele zone ale țării, de Buna Vestire, există obiceiul ca pomii să fie amenințați cu un topor și să fie stropiți cu țuică, fiindcă așa vor avea roade bogate.

De Blagoveștenie se mănâncă pește, pentru a fi tot anul “ca peștele în apă”;

În această zi, gospodinele nu au voie să pună ouă sub cloșcă, fiindcă puii vor ieși cu două capete și cu patru picioare.

La o așa zi mare, cum e ziua Bunei Vestiri, e bine să punem pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor, care ne vor veghea tot restul anului.

Se mai spune că, așa cum va fi vremea în ziua de Blagoveștenie, așa va fi și în ziua de Paște.

Read More

Mărțișorul, o tradiție străveche. Care este semnificația șnurului alb-roșu

februarie 28, 2021
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2021-02-25T122016.729

Punte simbolică între iarna care se sfârșește și începutul primăverii, mărțișorul este o tradiție străveche care marchează începutul anului vegetational și agrar în Balcani și în regiunile învecinate.

La popoare precum români, moldoveni, bulgari, macedoneni, greci, sârbi și ucrainieni, mărțisorul este legat de practici și ritualuri arhaice de renaștere a timpului și a vieții, prin intermediul simbolismului feminin.

Datina are ca scop „protecția feminității”, a gingășiei și fecundității pentru că fata fecioara să fie iubită, iar femeia să devină mama, plămăditoare și ocrotitoare a vietii.
Cele două fire de bumbac, lână sau mătase- unul alb și altul roșu – pe care femeia cea mai bătrână din familie trebuia să le răsucească împreună pentru a confecționa câte un marțișor pentru fiecare membru al familiei, indiferent de sex sau vârstă, reprezinta una dintre modalitatile de concretizare a stravechilor credinte legate de innoirea timpului.

La 1 martie, atunci când iarna trebuie să plece, lăsând cale libera primaverii, oamenii cred ca prin firul martisorului, numit uneori si funia timpului, se marcheaza vizual pragul simbolic dintre cele doua anotimpuri.
Mai demult, Martisorul, Martenita sau Martenka era pentru romani, moldoveni, bulgari si macedoneni   un  adevarat mesager al primaverii. Culoarea celor doua fire ale martisorului avea o semnificatie bine stiuta de toata lumea: rosul exprima culoarea sangelui, a vitalitatii, a „tineretii fara batranete”, a caldurii mult asteptate,  iar albul era mesagerul puritatii.

In vechime, albul  era considerat insa  si simbolul  luminii, al soarelui  aducator de fertilitate pamantului si de fecunditate tuturor vietuitoarelor, inclusiv femeilor. Din perspectiva acestor convingeri arhaice, snurul martisorului, prin cromatica sa, are rolul de a impleti viata cu lumina, oferind oamenilor, dar si casei si animalelor din gospodarie, sansa de a se bucura in respectivul an de forta si vitalitate, de rodnicie si belsug, de frumusete si noroc. „Cine poarta martisoare,/ Nu va fi parlit de soare./” se crede in multe zone ale Romaniei.
Desigur, datina martisorului aminteste si de acele timpuri vechi, cand anul avea doar doua anotimpuri, legate de moartea si renasterea naturii. Prin data practicarii – in prag de primavara – si prin semnificatia snurului, martisorul devine un  simbol al renasterii universului si al redefinirii existentei umane.

Avand in atentie functia de amuleta protectoare a martisorului, vom intelege de ce el este si astazi o practica culturala vie, nelipsit din fiecare familie.
Martisorul se ofera celor dragi, indiferent de sex  si varsta – copiilor, fetelor si feciorilor, parintilor si prietenilor –  pentru a le aduce noroc si sanatate, protejandu-le viata de orice imixtiune a raului, stiut sau nestiut, vazut sau nevazut.

Martisorul nu este un dar conventional  ci un simbol al primaverii, un mesager al renasterii vietii, al iubirii si al respectului dintre oameni. Daruind martisoare celor dragi, se creaza un tip de comuniune spirituala cu destinatarul darului, oferindu-i  o parte  din iubirea si norocul tau.

 

Read More

Cele mai frumoase tradiții de Dragobete

februarie 15, 2021
/ / /
Comments Closed

 

Untitled collage - 2020-02-14T155329.550

 

Tradiția noastră de Dragobete își are rădăcinile în tradițiile dace și în credința într-un fel de zeu al iubirii, a cărui cinstire marca simbolic și începutul primăverii. Tocmai de aceea, în fiecare an pe 24 februarie toți românii sărbătoresc dragostea.

Sărbătoarea Dragobetelui are o semnificație specială pentru Iuliana Tudor. Promotor al tradițiilor și obiceiurilor din străbuni, Iuliana își face întotdeauna timp pentru a petrece ziua de 24 februarie, sărbătoarea iubirii la români, alături de soțul și de familia sa.

Iată mai jos câteva obiceiuri care se respectau în vechime pe 24 februarie!

Dragobetele este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. Urmând firul anumitor legende populare, se pare că Dragobete (numit şi „Cap de primăvară”, „Năvalnicul” sau „Logodnicul Păsărilor”) era de fapt fiul babei Dochia, un flăcău extrem de chipeş şi iubăreţ, care seducea femeile ce îi ieşeau în cale…

Multe legende au fost trasmise din generație în generație, iar una dintre ele spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană numită Năvalnic, de Maica Precistă..

De Dragobete, lucrările câmpului, țesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise. În schimb, curățenia este considerată aducătoare de spor și prosperitate, iar în această zi este de bun august să facem curat în case.

O altă legendă spune că de Dragobete nu ai voie să plângi, căci lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri și supărări în lunile care vor urma.

În vechime, pe 24 februarie, dacă timpul era frumos, fetele și băieții se adunau în cete și merg în pădure pentru a culege ghiocei, viorele și tămâioare. Obiceiul cere ca în această zi tinerii să schimbe vorbe de dragoste pentru a le merge bine și pentru a fi iubiți tot anul.

Ziua Dragobetelui este și ziua când natura se trezește,  când ursul iese din hibernare, iar păsările își fac cuiburi.

 

 

Read More

Târg cu meşteri şi anticari, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român

noiembrie 5, 2020
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2020-11-05T140116.269

Târgul cu meşteri şi anticari, Moşii de Arhangheli, va avea loc de vineri până duminică, între orele 10.00-18.00, în curtea Muzeului Naţional al Ţăranului Român.

În fiecare dintre cele trei zile, 50 de meşteri, anticari şi artişti vor prezenta obiecte din ceramică, ţesături, icoane, podoabe şi obiecte din lemn.

Sâmbătă, înainte de Aranghelul Mihai, se fac moşi, iar fiecare dintre noi trebuie să aprindă o lumânare care îi va fi „lumina de veci“ în lumea de dincolo.

Tradiția mai spune că finii merg acum cu colaci și alte bunătăți la naşi, și tot acum ciobanii amestecă berbecii cu oile. În acest scop se face turta areţilor (berbecilor) care se aruncă între oi. Dacă ea cade cu faţa în sus, oilor le va merge bine.

Read More

Sibiu-orașul superlativelor

iulie 31, 2020
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2020-07-31T181412.698

Capitala Europeană a Culturii în 2008, Sibiu este un amestec de multiculturalitate, forme de artă tradițională și contemporană, colțuri idilice și minuni arhitecturale. Iată câteva lucruri care merită știute despre orașul fruntaș al României. Detalii, în cele ce urmează!

-În anul 2007, Sibiul a fost, împreună cu Luxemburg, Capitala Culturală Europeană, fiind primul oraş din estul Europei care a primit acest titlu. În acel an au avut loc în Sibiu peste 2.000 de evenimente din cele mai variate. Artele spectacolului, film, foto, arhitectură, arte vizuale, literatură, muzică, patrimoniu, conferințe. Spațiile publice și sălile de spectacol au fost scena unui maraton de evenimente.

– În Sibiu au fost atestate primul spital, prima bibliotecă, prima școală, prima farmacie, prima moară de hârtie, prima librărie, primul calendar, prima clădire de teatru, primul muzeu, primul spital de boli nervoase, prima bancă cu capital românesc, prima fabrică de bere, prima hidrocentrală, primul cinematograf în aer liber din România. Prima arhivă din România s-a deschis aici, iar primul ansamblu folcloric din România s-a înființat tot aici.

– Sibiul a fost primul oraș din Transilvania iluminat cu curent electric și aici s-a introdus pentru prima dată în Transilvania un mijloc de transport electric.

-În anul 1929 se deschidea publicului în Pădurea Dumbrava prima grădină zoologică din România. Primele animale adăpostite de Zoo Sibiu au venit aici prin donații.

-Centrul istoric al Sibiului constituie cel mai mare ansamblu urban medieval din ţara noastră, cu numeroase vestigii păstrate din perioada respectivă, începând de la clădiri publice, case de locuit şi până la ziduri şi turnuri de apărare. Din cele patru incinte de apărare ale Sibiului au fost conservate până astăzi numeroase elemente. Prima incintă era în Piața Huet, din aceasta păstrându-se doar Turnul Scărilor și urme ale fostelor ziduri în pivnițele unor case. Cea de-a doua incintă mai există încă prin Turnul Sfatului și prin Turnul Pieței Aurarilor. Incinta a treia este mai amplă, fiind formată din  zidurile de pe strada Centumvirilor – Piața Huet – strada Avram Iancu – strada Gh. Magheru – strada Funarilor – zidurile de pe strada Manejului – strada Pompiliu Onofrei – zidurile și turnurile de pe strada Cetății – Piața Unirii – strada Ioan Lupaș – strada Bastionului. Incinta a patra este formată din strada Movilei – strada Felinarului – strada Gheorghe Magheru – Piața 1 Decembrie 1918 – strada Regele Ferdinand – strada Nicolae Teclu – strada Pietrarilor – strada Zidului – strada Dârstelor – Spitalul de Pneumofiziologie.

Vara asta rezervă-ți câteva zile la Sibiu!

Sursa: turism.sibiu.ro

Read More

Babele de martie. Obiceiuri și tradiții

martie 2, 2020
/ / /
Comments Closed
pexels-photo-992734

În credința populară, primele 9 zile ale lunii martie sunt numite babe. Se spune că „dacă timpul nu e bun, baba e rea”.

Perioada 1-9 martie este cunoscută în popor sub denumirea de “Zilele Babei Dochia” sau “Zilele Babelor” și este legată de venirea primăverii și de  Mărțișor. În această perioadă, fiecare femeie poate să își aleagă o zi- o “babă”, iar în funcție de vreme, va afla cum va fi anul respectiv pentru ea. Din 9 martie vin Moșii de vară, iar bărbații pot să își aleagă și ei câte o zi.

Primele zile din luna martie sunt considerate schimbătoare, unele fiind prea friguroase, iar altele prea friguroase. Etnografii spun că tradiția “babelor” a apărut din mitul Babei Dochia, unul cel mai vechi din cultura românească.

În vechiul calendar roman, anul începea pe 1 martie, iar Baba Dochia apare ca întruchiparea anului vechi, care este pe sfarsite si trebuie sa moara. Moartea Dochiei în ziua de 9 martie se considera granița dintre iarnă și primăvară, potrivit crestinortodox.ro. Între 1 și 9 martie, Dochia își împlinește destinul urcand muntele, împreună cu turma sa de oi, pentru a „muri spre renaștere”. Aspectul instabil al vremii din aceasta perioada ar fi cauzat de caracterul capricios al Babei Dochia.

Cum se alege „baba”?

Tradiția spune că în perioada 1-9 martie, fiecare fiecare are o “babă”. Data acesteia se calculează în funcție de ziua de naștere. De exemplu, dacă ești născut în ziua de 14, baba ta va fi 1+4=5, adică pe 9 martie.

„Baba” se poate alege și la întâmplare: înainte de perioada 1-9 martie, decizi ce zi din aceasta perioadă îți va arăta cum îți va merge tot anul.

Se spune că, dacă afară este frig și întunecat, vei avea un an mai prost, dar dacă în ziua aleasă va fi cald și soare, vei avea un an minunat. Fetele își leagă norocul în dragoste de ziua pe care și-o aleg și de aspectul acesteia, mai caldă și însorită, mai friguroasă și întuneca.

Read More

Moșii de iarnă- obiceiuri și tradiții

februarie 21, 2020
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2020-02-20T115527.928

 

Biserica Ortodoxă alocă o zi de sâmbătă înainte de începerea postului Sfintelor Paști pentru comemorarea strămoșilor, iar această zi poartă numele de Sâmbăta Morților sau Moșii de Iarnă. Este una dintre cele mai importante sărbători de la noi și vine la pachet cu o serie de obiceiuri și tradiții. Iată câteva dintre ele!

Anul acesta, pe 22 februarie, sărbătorim moșii de iarnă,  întrucât începând de luni, 24 februarie, intrăm în perioada premergătoare Postului Paștelui.

Se spune în unele zone ale țării că, în această zi, sufletele morților vin pe pământ, iar credincioșii dau de pomană mâncare gătită. Tradiția mai spune că sufletele trecute în neființă se vor hrăni acum cu mireasma și aburii bucatelor pe care credincioșii le gătesc, astfel încât să le ajungă întreg anul.

De Sâmbăta Morților, credincioșii trebuie să dea de pomană anumite alimente: sarmale, plăcintă, vin, colivă, colaci, fructe, dar și lumânări aprinse.

În Muntenia încă se mai păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit.
mosii de iarna

Această sărbătoare mai este denumită popular și ”Moșii de Piftii”, pentru că acum gospodinele pregătesc răcituri și piftii pe care le dau de pomană celor trecuți în neființă.

Femeile nu au voie să muncească, în această zi. Se spune că ele vor fi pedepsite, dacă nu respectă tradiția.

Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri.

În Sâmbăta Morților sunt interzise nunțile. Conform tradiţiei creştin ortodoxe, odată cu Lăsatul secului de carne, tinerii nu au voie să-și pună pirostriile. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (a doua duminică după Paște).

Read More

Obiceiuri și tradiții de Sfânta Ana

septembrie 9, 2019
/ / /
Comments Closed
biserica-1024x512-550x330

În fiecare an, pe 9 septembrie, o sărbătorim pe Sfânta Ana,  mama Fecioarei Maria. Tocmai de aceea, pomenirea ei vine la o zi după sărbătoarea Nașterii Fecioarei (8 septembrie – Sf. Maria Mică). Iată ce superstiții au românii legate de această mare sărbătoare!

În această zi este bine să te odihnești, să o cinstești  astfel pe mama Fecioarei Maria prin rugăciune și odihnă.

Se mai spune că de Sfânta Ana nu este bine să te cerți cu cei din jur, căci toate ocările pe care le poți aduce cuiva se întorc împotriva ta.

Totodată, se mai spune că e bine să cumperi un cadou unui copilaș din familie pentru cinstirea Sfintei Ana, protectoarea celor mici și a femeilor însărcinate.

Este bine ca femeile însărcinate să intre astăzi în biserică pentru o sarcină ușoară.

O altă superstiție spune că nu e bine să faci curățenie în timpul slujbei de la biserică și nici să speli hainele cu mâna. Se consideră a fi o lipsă de respect față de mama Sfintei Fecioare Maria. Se spune că femeile care spală astăzi sărăcesc.

 

 

 

Read More