Traditii

Sibiu-orașul superlativelor

iulie 31, 2020
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2020-07-31T181412.698

Capitala Europeană a Culturii în 2008, Sibiu este un amestec de multiculturalitate, forme de artă tradițională și contemporană, colțuri idilice și minuni arhitecturale. Iată câteva lucruri care merită știute despre orașul fruntaș al României. Detalii, în cele ce urmează!

-În anul 2007, Sibiul a fost, împreună cu Luxemburg, Capitala Culturală Europeană, fiind primul oraş din estul Europei care a primit acest titlu. În acel an au avut loc în Sibiu peste 2.000 de evenimente din cele mai variate. Artele spectacolului, film, foto, arhitectură, arte vizuale, literatură, muzică, patrimoniu, conferințe. Spațiile publice și sălile de spectacol au fost scena unui maraton de evenimente.

– În Sibiu au fost atestate primul spital, prima bibliotecă, prima școală, prima farmacie, prima moară de hârtie, prima librărie, primul calendar, prima clădire de teatru, primul muzeu, primul spital de boli nervoase, prima bancă cu capital românesc, prima fabrică de bere, prima hidrocentrală, primul cinematograf în aer liber din România. Prima arhivă din România s-a deschis aici, iar primul ansamblu folcloric din România s-a înființat tot aici.

– Sibiul a fost primul oraș din Transilvania iluminat cu curent electric și aici s-a introdus pentru prima dată în Transilvania un mijloc de transport electric.

-În anul 1929 se deschidea publicului în Pădurea Dumbrava prima grădină zoologică din România. Primele animale adăpostite de Zoo Sibiu au venit aici prin donații.

-Centrul istoric al Sibiului constituie cel mai mare ansamblu urban medieval din ţara noastră, cu numeroase vestigii păstrate din perioada respectivă, începând de la clădiri publice, case de locuit şi până la ziduri şi turnuri de apărare. Din cele patru incinte de apărare ale Sibiului au fost conservate până astăzi numeroase elemente. Prima incintă era în Piața Huet, din aceasta păstrându-se doar Turnul Scărilor și urme ale fostelor ziduri în pivnițele unor case. Cea de-a doua incintă mai există încă prin Turnul Sfatului și prin Turnul Pieței Aurarilor. Incinta a treia este mai amplă, fiind formată din  zidurile de pe strada Centumvirilor – Piața Huet – strada Avram Iancu – strada Gh. Magheru – strada Funarilor – zidurile de pe strada Manejului – strada Pompiliu Onofrei – zidurile și turnurile de pe strada Cetății – Piața Unirii – strada Ioan Lupaș – strada Bastionului. Incinta a patra este formată din strada Movilei – strada Felinarului – strada Gheorghe Magheru – Piața 1 Decembrie 1918 – strada Regele Ferdinand – strada Nicolae Teclu – strada Pietrarilor – strada Zidului – strada Dârstelor – Spitalul de Pneumofiziologie.

Vara asta rezervă-ți câteva zile la Sibiu!

Sursa: turism.sibiu.ro

Read More

Babele de martie. Obiceiuri și tradiții

martie 2, 2020
/ / /
Comments Closed
pexels-photo-992734

În credința populară, primele 9 zile ale lunii martie sunt numite babe. Se spune că „dacă timpul nu e bun, baba e rea”.

Perioada 1-9 martie este cunoscută în popor sub denumirea de “Zilele Babei Dochia” sau “Zilele Babelor” și este legată de venirea primăverii și de  Mărțișor. În această perioadă, fiecare femeie poate să își aleagă o zi- o “babă”, iar în funcție de vreme, va afla cum va fi anul respectiv pentru ea. Din 9 martie vin Moșii de vară, iar bărbații pot să își aleagă și ei câte o zi.

Primele zile din luna martie sunt considerate schimbătoare, unele fiind prea friguroase, iar altele prea friguroase. Etnografii spun că tradiția “babelor” a apărut din mitul Babei Dochia, unul cel mai vechi din cultura românească.

În vechiul calendar roman, anul începea pe 1 martie, iar Baba Dochia apare ca întruchiparea anului vechi, care este pe sfarsite si trebuie sa moara. Moartea Dochiei în ziua de 9 martie se considera granița dintre iarnă și primăvară, potrivit crestinortodox.ro. Între 1 și 9 martie, Dochia își împlinește destinul urcand muntele, împreună cu turma sa de oi, pentru a „muri spre renaștere”. Aspectul instabil al vremii din aceasta perioada ar fi cauzat de caracterul capricios al Babei Dochia.

Cum se alege „baba”?

Tradiția spune că în perioada 1-9 martie, fiecare fiecare are o “babă”. Data acesteia se calculează în funcție de ziua de naștere. De exemplu, dacă ești născut în ziua de 14, baba ta va fi 1+4=5, adică pe 9 martie.

„Baba” se poate alege și la întâmplare: înainte de perioada 1-9 martie, decizi ce zi din aceasta perioadă îți va arăta cum îți va merge tot anul.

Se spune că, dacă afară este frig și întunecat, vei avea un an mai prost, dar dacă în ziua aleasă va fi cald și soare, vei avea un an minunat. Fetele își leagă norocul în dragoste de ziua pe care și-o aleg și de aspectul acesteia, mai caldă și însorită, mai friguroasă și întuneca.

Read More

Moșii de iarnă- obiceiuri și tradiții

februarie 21, 2020
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2020-02-20T115527.928

 

Biserica Ortodoxă alocă o zi de sâmbătă înainte de începerea postului Sfintelor Paști pentru comemorarea strămoșilor, iar această zi poartă numele de Sâmbăta Morților sau Moșii de Iarnă. Este una dintre cele mai importante sărbători de la noi și vine la pachet cu o serie de obiceiuri și tradiții. Iată câteva dintre ele!

Anul acesta, pe 22 februarie, sărbătorim moșii de iarnă,  întrucât începând de luni, 24 februarie, intrăm în perioada premergătoare Postului Paștelui.

Se spune în unele zone ale țării că, în această zi, sufletele morților vin pe pământ, iar credincioșii dau de pomană mâncare gătită. Tradiția mai spune că sufletele trecute în neființă se vor hrăni acum cu mireasma și aburii bucatelor pe care credincioșii le gătesc, astfel încât să le ajungă întreg anul.

De Sâmbăta Morților, credincioșii trebuie să dea de pomană anumite alimente: sarmale, plăcintă, vin, colivă, colaci, fructe, dar și lumânări aprinse.

În Muntenia încă se mai păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit.
mosii de iarna

Această sărbătoare mai este denumită popular și ”Moșii de Piftii”, pentru că acum gospodinele pregătesc răcituri și piftii pe care le dau de pomană celor trecuți în neființă.

Femeile nu au voie să muncească, în această zi. Se spune că ele vor fi pedepsite, dacă nu respectă tradiția.

Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri.

În Sâmbăta Morților sunt interzise nunțile. Conform tradiţiei creştin ortodoxe, odată cu Lăsatul secului de carne, tinerii nu au voie să-și pună pirostriile. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (a doua duminică după Paște).

Read More

Cele mai frumoase tradiții de Dragobete

februarie 20, 2020
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2020-02-14T155329.550

Sărbătoarea Dragobetelui, pe 24 februarie, face parte din tradiția noastră și își are rădăcinile în tradițiile dace și în credința într-un fel de zeu al iubirii, a cărui cinstire marca simbolic și începutul primăverii.

Dragobetele este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. Urmând firul anumitor legende populare, se pare că Dragobete (numit şi „Cap de primăvară”, „Năvalnicul” sau „Logodnicul Păsărilor”) era de fapt fiul babei Dochia, un flăcău extrem de chipeş şi iubăreţ, care seducea femeile ce îi ieşeau în cale…

Multe legende au legătură cu sărbătoarea dragostei la români. Una dintre ele spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană numită Năvalnic, de Maica Precistă..

În această zi, lucrările câmpului, țesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise. În schimb, curățenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor și prosperitate.

O altă legendă spune că de Dragobete nu ai voie să plângi, căci lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri și supărări în lunile care vor urma.

În vechime, pe 24 februarie, dacă timpul era frumos, fetele și băieții se adunau în cete și merg în pădure pentru a culege ghiocei, viorele și tămâioare.

Obiceiul cere ca în această zi tinerii să schimbe vorbe de dragoste pentru a le merge bine și pentru a fi iubiți tot anul.

Ziua Dragobetelui este și ziua când natura se trezește,  când ursul iese din hibernare, iar păsările își fac cuiburi.

 

Read More

Obiceiuri și tradiții de Sfânta Ana

septembrie 9, 2019
/ / /
Comments Closed
biserica-1024x512-550x330

În fiecare an, pe 9 septembrie, o sărbătorim pe Sfânta Ana,  mama Fecioarei Maria. Tocmai de aceea, pomenirea ei vine la o zi după sărbătoarea Nașterii Fecioarei (8 septembrie – Sf. Maria Mică). Iată ce superstiții au românii legate de această mare sărbătoare!

În această zi este bine să te odihnești, să o cinstești  astfel pe mama Fecioarei Maria prin rugăciune și odihnă.

Se mai spune că de Sfânta Ana nu este bine să te cerți cu cei din jur, căci toate ocările pe care le poți aduce cuiva se întorc împotriva ta.

Totodată, se mai spune că e bine să cumperi un cadou unui copilaș din familie pentru cinstirea Sfintei Ana, protectoarea celor mici și a femeilor însărcinate.

Este bine ca femeile însărcinate să intre astăzi în biserică pentru o sarcină ușoară.

O altă superstiție spune că nu e bine să faci curățenie în timpul slujbei de la biserică și nici să speli hainele cu mâna. Se consideră a fi o lipsă de respect față de mama Sfintei Fecioare Maria. Se spune că femeile care spală astăzi sărăcesc.

 

 

 

Read More

Obiceiuri şi tradiții de Sfântul Alexandru

august 30, 2019
/ / /
Comments Closed
biserica-1024x512

Pe 30 august, în fiecare an,  Sfântul Alexandru este prăznuit de creștini. Numit și „protectorul omenirii”, acesta este considerat unul dintre cei mai mari ierarhi ai Bisericii și apărători ai credinței creștine. Numele înseamnă „a apăra, a proteja” și vine din limba greacă.

În această zi, se spune că nu este bine să îți vorbești de rău aproapele, iar biserica ne îndeamnă să fim milostivi cu cei săraci și năpăstuiți.

În anumite regiuni, bătrânii prepară bucate (cozonaci sau plăcinte) și le împart pentru sufletele celor morți.

De Sfântul Alexandru, nu e bine să te cerți cu nimeni, pentru că o vei ține într-o sfadă până la finalul anului.

Se mai spune că femeile cu numele Alexandra, Alexia sau Sanda nu trebuie să muncească în această zi, nici să spele haine cu mâna sau să facă curățenie.

 

Read More

Sfântul Ilie- obiceiuri și tradiții legate de una dintre cele mai importante sărbători ortodoxe

iulie 12, 2019
/ / /
Comments Closed

 

Untitled collage - 2019-07-15T123732.281

Sărbătorit în fiecare an în 20 iulie, Sfântul Ilie este unul dintre cei mai importanţi prooroci din Vechiul Testament și este considerat făcător de minuni, aducător de ploi şi ocrotitor al recoltelor.

Sfantul Ilie a venit pe lume cu peste 800 de ani i. Hr., în ținutul Tesvi din Galaad, într-o familie de preoți, într-o perioadă în care iudeii se închinau idolilor și zeilor străini, pe vremea împăratului Ahab.

Legenda spune că la nașterea sa tatăl său a văzut oameni îmbrăcați in alb invelindu-l în scutece de foc și dându-i numele, i-au dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieți.

În tradiția populară, Sfântul Ilie este prezentat ca mergând pe cer într-un car cu roți de flăcări, tunând și lovind diavolii cu biciul de foc. Se mai spune că este aducător de ploaie și că poate provoca furtuni puternice. Multe legende spun să Sfântul Ilie nu și-a încheiat misiunea pe pământ, el ridicându-se la cer și așteptând acolo sfarsitul lumii, pentru a se lupta cu căpetenia diavolilor.

În această zi, încă de pe vremuri,  oamenii nu lucrau, pentru a nu cădea grindină, și nu mâncau mere, pentru ca grindina să nu fie de mărimea acestora.

Tot în această zi, femeile mergeau și merg și acum la biserică să dea pomană pentru morți.

În dimineața de Sf Ilie, femeile duc busuioc la biserică pentru a fi sfințit, apoi, întoarse acasă, îl pun pe foc, iar cenușa rezultată o folosesc în scopuri terapeutice.

În această zi, bisericile sunt pline cu bucate pentru pomenirea morților (Mosii de Sant-Ilie), iar la casele gospodarilor sunt organizate praznice.

De Sfantul Ilie, la sate, apicultorii recoltau mierea albinelor. Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbați îmbrăcați în haine de sărbătoare, ajutați de către un copil, femeile neavand voie sa intre în stupina. După recoltarea mierii, cei din casa, impreuna cu rudele si vecinii invitați la acest moment festiv, gustau din mierea nouă și se cinsteau cu tuica indulcita cu miere. Masa festiva avea menirea de a asigura belșugul apicultorilor.

Sfântul Ilie marchează și miezul verii pastorale. Cu aceasta ocazie, ciobanii aduceau în dar iubitelor sau soțiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.

Și tot pe 20 iulie se țin și astăzi, mai multe târguri sau petreceri câmpenești.

Read More

Tradiții și superstiții de Rusalii

iunie 17, 2019
/ / /
Comments Closed

Untitled collage - 2019-06-17T152606.604
Sărbătoarea Rusaliilor mai este cunoscută și sub denumirea de Duminica Cincizecimii sau a Pogorârii Sfântului Duh.

A fost numită „Rusalii” de la Sărbătoarea Trandafirilor din lumea romană – „Rosalia”, consacrată cultului morților. Nu întâmplător, sâmbăta dinainte de Rusalii este o zi destinată pomenirii celor morți, zi cunoscută și sub denumirea de Moșii de vară.

Ziua de Rusalii este o zi bogată în tradiții ce trebuie respectate cu sfințenie, ca să nu ne pedepsească Rusaliile. Pogorârea Sfântului Duh nu are o dată fixa, face parte din sărbătorile cu dată schimbătoare. Este prăznuită întotdeauna la zece zile după Înălțare sau la 50 de zile după Paște.

Se spune că în cea de-a opta duminică după Paști, pe când Apostolii și alți ucenici ai Domnului Iisus Hristos se rugau împreună, a pogorat peste ei Duhul Sfânt, sub forma unor „limbi de foc despicate”. Apostolii au început să vorbească în limbile tuturor neamurilor, iar pelerinii veniți la Ierusalim au fost uimiți să îi audă pe acești pescari neinstruiți rostind rugăciuni către Domnul în limbile țărilor lor de departe. De aceea, Duminica Pogorârii Duhului Sfânt e considerată ziua de naștere a Bisericii crestine. În Duminica Rusaliilor este bine să mergi la biserică, pentru a participa la slujbele speciale care se țin.

Ca să nu se supere Rusaliile – niște ființe fantastice care, potrivit credințelor populare precreștine, umblă prin văzduh și îi pocnesc pe cei ce nu le respectă ziua -, credincioșii duc la biserică ramuri verzi de nuc sau de tei, plante despre care se crede că alungă spiritele rele. Păstrate peste vară, rămurelele vor apăra ogorul și gospodăria de furtunile și grindina ce ar putea veni.

Mai mult, la porți și la intrarea în casă se pun ramuri verzi de nuc sau de tei, pentru a păzi gospdăria de rele.

În unele locuri, femeile stau la răspantii de drum, cu ștergare și vase mari cu apă, în care pun frunze de nuc și spală picioarele trecătorilor.

Ce NU trebuie să faci de Rusalii, conform credințelor opulare:

-Să nu mergi ”la scalda” în ziua de Rusalii, fiindcă este pericol mare de înec!
– Să nu lucrezi, fiindcă atragi asupra ta mânia Rusaliilor.
– Să nu te urci în arbori sau în locuri înalte și nici să nu călătorești departe de casă.
– Să nu se cerți cu nimeni, căci e luat de Iele

Read More

Izvorul Tămăduirii și tradiția „apei vindecătoare”

mai 2, 2019
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2019-05-02T154437.742

În fiecare an, în prima vineri după Paşti, credincioșii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, un praznic închinat Maicii Domnului.

În această zi, fiecare creștin merge la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Aghiasma Mică. Această apă sfințită poate fi băută tot timpul anului, la zi de Sărbătoare.

În unele zone ală țării, preoţii merg şi stropesc și acum casele credincioşilor cu Aghiasmă.

În ziua de Izvorul Tămăduirii, tinerii din anumite zone ale ţării obişnuiau să facă legământul juvenil – în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit.

În tradiţia populară, se crede că bolnavii care respectă ritualul şi beau apă sfinţită din ziua praznicului dimineaţa, înainte de micul dejun, se vindecă.

Se mai spune în popor că, în această zi, apele sunt mai zgomotoase şi mai zbuciumate. De aceea, zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai uşor o sursă de apă.

Femeile nu trebuie să spele, să calce sau să croiască îmbrăcăminte. Tot în această zi, gospodarii aruncă peste vite apă sfințită. Se crede că astfel acestea vor fi sănătoase tot anul.

Și tot în această zi se stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului şi grădinile şi livezile, pentru a fi un an rodnic.

Read More

Duminica Floriilor. Obiceiuri și tradiții

aprilie 16, 2019
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2019-04-16T151425.271

Duminica de dinaintea Paștelui este cunoscută de toți ortodocșii ca fiind Duminica Floriilor. Este o sărbătoare importantă, ce aduce cu ea tot felul de obiceiuri și tradiții pe care mulți românii încă le mai respectă.

Există obiceiul ca de Florii, femeile să facă ofrandă de pomenire a morţilor, împărţind plăcinte de post.

În ziua de Florii, oamenii merg cu ramuri de salcie la biserică, pentru a-l întâmpina pe Hristos. Ele sunt sfinţite şi puse apoi la icoane.

Există şi obiceiul ca părinţii să-şi lovească copiii cu nuieluşa de sălcie, când vin de la biserică. Se crede că aşa vor creşte sănătoşi şi înţelepţi.

Se spune că în duminica Floriilor nu este bine să te speli pe cap, pentru că vei albi. Cei care totuşi vor să o facă trebuie să folosească apă sfinţită.

Cel care se împărtăşeşte în Duminica Floriilor are mari şanse să i se împlinească orice dorinţă îşi va pune.

În Duminica Floriilor avem dezlegare la pește, deși suntem în Postul Paștelui.

Din bătrâni se spune că în această zi urzicile înfloresc şi nu mai sunt bune de mâncat.

În ajun de Florii, femeile nemăritate fierb busuioc în apă, la miezul nopţii, iar cu aceasta se spală pe cap şi apoi o toarnă la rădăcina unui păr înflorit. În acest mod, se zice că în scurt timp îşi vor întâlni alesul inimii.

Se mai spune că, așa cum este vremea în Duminica Floriilor, tot așa va fi și de Paște.

Read More