Traditii

Sfântul Ilie- obiceiuri și tradiții legate de una dintre cele mai importante sărbători ortodoxe

iulie 12, 2019
/ / /
Comments Closed

 

Untitled collage - 2019-07-15T123732.281

Sărbătorit în fiecare an în 20 iulie, Sfântul Ilie este unul dintre cei mai importanţi prooroci din Vechiul Testament și este considerat făcător de minuni, aducător de ploi şi ocrotitor al recoltelor.

Sfantul Ilie a venit pe lume cu peste 800 de ani i. Hr., în ținutul Tesvi din Galaad, într-o familie de preoți, într-o perioadă în care iudeii se închinau idolilor și zeilor străini, pe vremea împăratului Ahab.

Legenda spune că la nașterea sa tatăl său a văzut oameni îmbrăcați in alb invelindu-l în scutece de foc și dându-i numele, i-au dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieți.

În tradiția populară, Sfântul Ilie este prezentat ca mergând pe cer într-un car cu roți de flăcări, tunând și lovind diavolii cu biciul de foc. Se mai spune că este aducător de ploaie și că poate provoca furtuni puternice. Multe legende spun să Sfântul Ilie nu și-a încheiat misiunea pe pământ, el ridicându-se la cer și așteptând acolo sfarsitul lumii, pentru a se lupta cu căpetenia diavolilor.

În această zi, încă de pe vremuri,  oamenii nu lucrau, pentru a nu cădea grindină, și nu mâncau mere, pentru ca grindina să nu fie de mărimea acestora.

Tot în această zi, femeile mergeau și merg și acum la biserică să dea pomană pentru morți.

În dimineața de Sf Ilie, femeile duc busuioc la biserică pentru a fi sfințit, apoi, întoarse acasă, îl pun pe foc, iar cenușa rezultată o folosesc în scopuri terapeutice.

În această zi, bisericile sunt pline cu bucate pentru pomenirea morților (Mosii de Sant-Ilie), iar la casele gospodarilor sunt organizate praznice.

De Sfantul Ilie, la sate, apicultorii recoltau mierea albinelor. Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbați îmbrăcați în haine de sărbătoare, ajutați de către un copil, femeile neavand voie sa intre în stupina. După recoltarea mierii, cei din casa, impreuna cu rudele si vecinii invitați la acest moment festiv, gustau din mierea nouă și se cinsteau cu tuica indulcita cu miere. Masa festiva avea menirea de a asigura belșugul apicultorilor.

Sfântul Ilie marchează și miezul verii pastorale. Cu aceasta ocazie, ciobanii aduceau în dar iubitelor sau soțiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.

Și tot pe 20 iulie se țin și astăzi, mai multe târguri sau petreceri câmpenești.

Read More

Tradiții și superstiții de Rusalii

iunie 17, 2019
/ / /
Comments Closed

Untitled collage - 2019-06-17T152606.604
Sărbătoarea Rusaliilor mai este cunoscută și sub denumirea de Duminica Cincizecimii sau a Pogorârii Sfântului Duh.

A fost numită „Rusalii” de la Sărbătoarea Trandafirilor din lumea romană – „Rosalia”, consacrată cultului morților. Nu întâmplător, sâmbăta dinainte de Rusalii este o zi destinată pomenirii celor morți, zi cunoscută și sub denumirea de Moșii de vară.

Ziua de Rusalii este o zi bogată în tradiții ce trebuie respectate cu sfințenie, ca să nu ne pedepsească Rusaliile. Pogorârea Sfântului Duh nu are o dată fixa, face parte din sărbătorile cu dată schimbătoare. Este prăznuită întotdeauna la zece zile după Înălțare sau la 50 de zile după Paște.

Se spune că în cea de-a opta duminică după Paști, pe când Apostolii și alți ucenici ai Domnului Iisus Hristos se rugau împreună, a pogorat peste ei Duhul Sfânt, sub forma unor „limbi de foc despicate”. Apostolii au început să vorbească în limbile tuturor neamurilor, iar pelerinii veniți la Ierusalim au fost uimiți să îi audă pe acești pescari neinstruiți rostind rugăciuni către Domnul în limbile țărilor lor de departe. De aceea, Duminica Pogorârii Duhului Sfânt e considerată ziua de naștere a Bisericii crestine. În Duminica Rusaliilor este bine să mergi la biserică, pentru a participa la slujbele speciale care se țin.

Ca să nu se supere Rusaliile – niște ființe fantastice care, potrivit credințelor populare precreștine, umblă prin văzduh și îi pocnesc pe cei ce nu le respectă ziua -, credincioșii duc la biserică ramuri verzi de nuc sau de tei, plante despre care se crede că alungă spiritele rele. Păstrate peste vară, rămurelele vor apăra ogorul și gospodăria de furtunile și grindina ce ar putea veni.

Mai mult, la porți și la intrarea în casă se pun ramuri verzi de nuc sau de tei, pentru a păzi gospdăria de rele.

În unele locuri, femeile stau la răspantii de drum, cu ștergare și vase mari cu apă, în care pun frunze de nuc și spală picioarele trecătorilor.

Ce NU trebuie să faci de Rusalii, conform credințelor opulare:

-Să nu mergi ”la scalda” în ziua de Rusalii, fiindcă este pericol mare de înec!
– Să nu lucrezi, fiindcă atragi asupra ta mânia Rusaliilor.
– Să nu te urci în arbori sau în locuri înalte și nici să nu călătorești departe de casă.
– Să nu se cerți cu nimeni, căci e luat de Iele

Read More

Izvorul Tămăduirii și tradiția „apei vindecătoare”

mai 2, 2019
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2019-05-02T154437.742

În fiecare an, în prima vineri după Paşti, credincioșii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, un praznic închinat Maicii Domnului.

În această zi, fiecare creștin merge la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Aghiasma Mică. Această apă sfințită poate fi băută tot timpul anului, la zi de Sărbătoare.

În unele zone ală țării, preoţii merg şi stropesc și acum casele credincioşilor cu Aghiasmă.

În ziua de Izvorul Tămăduirii, tinerii din anumite zone ale ţării obişnuiau să facă legământul juvenil – în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit.

În tradiţia populară, se crede că bolnavii care respectă ritualul şi beau apă sfinţită din ziua praznicului dimineaţa, înainte de micul dejun, se vindecă.

Se mai spune în popor că, în această zi, apele sunt mai zgomotoase şi mai zbuciumate. De aceea, zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai uşor o sursă de apă.

Femeile nu trebuie să spele, să calce sau să croiască îmbrăcăminte. Tot în această zi, gospodarii aruncă peste vite apă sfințită. Se crede că astfel acestea vor fi sănătoase tot anul.

Și tot în această zi se stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului şi grădinile şi livezile, pentru a fi un an rodnic.

Read More

Duminica Floriilor. Obiceiuri și tradiții

aprilie 16, 2019
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2019-04-16T151425.271

Duminica de dinaintea Paștelui este cunoscută de toți ortodocșii ca fiind Duminica Floriilor. Este o sărbătoare importantă, ce aduce cu ea tot felul de obiceiuri și tradiții pe care mulți românii încă le mai respectă.

Există obiceiul ca de Florii, femeile să facă ofrandă de pomenire a morţilor, împărţind plăcinte de post.

În ziua de Florii, oamenii merg cu ramuri de salcie la biserică, pentru a-l întâmpina pe Hristos. Ele sunt sfinţite şi puse apoi la icoane.

Există şi obiceiul ca părinţii să-şi lovească copiii cu nuieluşa de sălcie, când vin de la biserică. Se crede că aşa vor creşte sănătoşi şi înţelepţi.

Se spune că în duminica Floriilor nu este bine să te speli pe cap, pentru că vei albi. Cei care totuşi vor să o facă trebuie să folosească apă sfinţită.

Cel care se împărtăşeşte în Duminica Floriilor are mari şanse să i se împlinească orice dorinţă îşi va pune.

În Duminica Floriilor avem dezlegare la pește, deși suntem în Postul Paștelui.

Din bătrâni se spune că în această zi urzicile înfloresc şi nu mai sunt bune de mâncat.

În ajun de Florii, femeile nemăritate fierb busuioc în apă, la miezul nopţii, iar cu aceasta se spală pe cap şi apoi o toarnă la rădăcina unui păr înflorit. În acest mod, se zice că în scurt timp îşi vor întâlni alesul inimii.

Se mai spune că, așa cum este vremea în Duminica Floriilor, tot așa va fi și de Paște.

Read More

Buna Vestire- Obiceiuri și tradiții la români

martie 14, 2019
/ / /
Comments Closed
53172774_2061553203879710_2177563159399759872_n

Sărbătorită de români pe 25 martie. Blagovestenia este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfinței Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbatorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește.

Conform tradiției românești, ziua de Buna Vestire se mai numește și Ziua Cucului, deoarece acum va cânta pentru prima dată cucul, vestitor important în viața omului.

Se mai spune că dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, era un semn rău.

Mai există și obiceiul ca, în această zi, să se numere de câte ori cucul își cântă numele, număr care ar descoperi câți ani mai avem de trăit.

În unele zone ale țării, de Buna Vestire, există obiceiul ca pomii să fie amenințați cu un topor și să fie stropiți cu țuică, fiindcă așa vor avea roade bogate.

De Blagoveștenie se mănâncă pește, pentru a fi tot anul “ca peștele în apă”;

În această zi, gospodinele nu au voie să pună ouă sub cloșcă, fiindcă puii vor ieși cu două capete și cu patru picioare.

La o așa zi mare, cum e ziua Bunei Vestiri, e bine să punem pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor, care ne vor veghea tot restul anului.

Se mai spune că, așa cum va fi vremea în ziua de Blagoveștenie, așa va fi și în ziua de Paște.

Read More

Cele mai frumoase tradiții de Dragobete

februarie 24, 2019
/ / /
Comments Closed
poza

Sărbătoarea Dragobetelui, pe 24 februarie, face parte din tradiția noastră, a poporului român și își are rădăcinile în tradițiile dace și în credința într-un fel de zeu al iubirii, a cărui cinstire marca simbolic și începutul primăverii.

Multe legende au legătură cu sărbătoarea dragostei la români. Una dintre ele spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană numita Năvalnic, de Maica Precistă, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce cărările.

În această zi, lucrările câmpului, țesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise. În schimb, curățenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor și prosperitate.

O altă legendă spune că de Dragobete nu ai voie să plângi, căci lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri și supărări în lunile care vor urma.

Pe 24 februarie, dacă timpul este frumos, fetele și băieții se aduna în cete și merg în pădure pentru a culege ghiocei, viorele și tămâioare.

Ziua Dragobetelui este și ziua când natura se trezește, ursul iese din bârlog, păsările își fac cuiburi, iar omul trebuia sa participe si el la bucuria naturi.

Obiceiul cere ca cei tineri să schimbe vorbe de dragoste pentru a le merge bine și pentru a fi iubiți tot anul.

Read More

Cum să lași gripa deoparte. Sfaturi practice, la îndemâna oricui

februarie 8, 2019
/ / /
Comments Closed
Untitled collage

 

Gripa este un subiect pe buzele tuturor și vrem să o ținem deoparte. Prilejul perfect pentru a ne aduce aminte de secretele bunicii. Așadar, astăzi venim cu câteva sfaturi demne de urmat, dacă vrem să ne protejăm de boală!

Spală-te cât mai frecvent pe mâini cu apă și săpun. Este la îndemâna oricui.

Acoperă-ți gura ori de câte ori strănuți și folosește șervetele de unică folosință, pe care să le arunci după fiecare utilizare.
Bea cât mai mult ceaiuri. Ceaiul de ceapă este foarte bun, mai ales dacă te doare gâtul. Ia o ceapă mare şi fierbe-o bine. După ce a fiert, trebuie să o acoperi câteva minute și apoi bei rezultatul aşa fierbinte-cald. Chiar dacă nu are cel mai bun gust, gândește-te la beneficii!

Ceaiul de ghimbir este un elixir miraculos, atunci când vine vorba de răceală sau gripă. Beneficiile pentru sănătate ale ghimbirului au fost promovate de secole, dar acum sunt dovezi științifice despre proprietățile sale curative. Câteva felii de rădăcină de ghimbir proaspătă, în apă clocotită pot ajuta la calmarea tusei sau durerii în gât.

În cazuri extreme de răceală, bâtrânii recomandau și foloseau cu succes o garnitură de cartofi rași, stropiți cu spirt.  Așadar, radeţi doi cartofi mari, puneți  pe un batic, turnaţi generos spirt pe ei şi prindeţi tot colierul acesta în jurul gâtului.

Mierea posedă o varietate de proprietăți antibacteriene și antimicrobiene. Adăugată în ceaiul cu lămâie, mierea poate ușura durerea în gât. Într-un studiu, cercetătorii au descoperit că oferind copiilor 10 grame de miere înainte de culcare, s-a redus gravitatea simptomelor de tuse.

Iuliana Tudor:

În timp, am învățat tot felul de mici secrete care ajută organismul să lupte împotriva răcelii și gripei. Așadar, beau multe ceaiuri cu ghimbir și oregano, cu multă lămâie și miere, fac salate de pătrunjel cu lămâie, multe supe calde de pui, mă hidratez corespunzător și mai fac un suc-minune de cătină.

Luați 3 lingurițe de cătină, le puneți în blender, le amestecați apoi cu apă și miere, și rezultă asftfel un suc foarte bun pentru imunitate. Nu uitați că mișcarea este foarte importantă, minim 20 minute de mers sau chiar urcat de scări.

Read More

Sarbatoare mare: Lasata secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului

iulie 31, 2017
/ / /
Comments Closed
lasata secului

In popor este cunoscut si sub denumirea de Postul Sfintei Marii sau Sântamariei. Este un post care ii pregateste pe crestini pentru cele doua mari praznice din luna august: Schimbarea la Fața (6 august) si Adormirea Maicii Domnului (15 august).

Postul Sfintei Marii este un post aspru, daca tinem seama de faptul ca Biserica Ortodoxa ne cere ajunare pâna la ora 15:00, in zilele de luni, miercuri si vineri, iar dupa aceasta ora, ne cere sa consumam mâncare uscata.

Nici in celelalte zile, nu avem parte de un post usor: marti si joi se manânca fara ulei, iar sâmbata si duminica avem dezlegare la untdelemn si vin. Facem mentiunea ca in Pravila Mare se precizeaza ca in acest post avem dezlegare la untdelemn si vin si in zilele de marti si joi.

In Postul Sfintei Marii avem o singura dezlegare la peste, pe 6 august, când praznuim Schimbarea la Fata a Domnului, pe Muntele Tabor.

Pentru linistea acelor crestini, care din motive binecuvântate, nu se pot abtine de la mâncare pâna la ora 15:00 si nici nu pot urma recomandarea Bisericii de a mânca fara ulei, adica o mâncare cât mai uscata, Sfântul Ioan Gura de Aur spune: “Stapânul nostru e blând si cu omenie, nu ne cere nimic peste puterile noastre.”

Postul Sfintei Marii este un post cu data fixa, incepe in fiecare an pe 1 august si se termina in ziua Adormirii Maicii Domnului (15 august).

Read More

Nunta superba la Iasi: Mirii si toti invitatii lor, in costume populare

iulie 10, 2017
/ / /
Comments Closed
nunta 1

Florentina si sotul sau Vlad, doi tineri din Iasi, au ales sa spuna “Da” in fata ofiterului starii civile, rudelor si prietenilor intr-un mod inedit, ei venind la Starea Civila din Iasi imbracati in costume populare traditionale, insa o surpriza a fost ca tot in costume populare au venit imbracati si parintii, nasii si majoritatea celorlalti nuntasi.

Initiativa le-a apartinut mirilor, care desi sunt tineri, isi doresc sa pastreze si sa continue traditiile. Florentina si Vlad se cunosc din clasa a XI-a. Desi ea era din localitatea Sarca iar el dintr-o comuna apropiata, Podu Iloaie, acum devenit oras, s-au cunoscut prin intermediul rudelor si prietenilor comuni, relateaza Agerpres. Viata a facut sa se revada in urma cu un an si jumatate. in toamna anului trecut au facut logodna, iar in urma cu o saptamana, cununia civila si urmeaza ca la inceputul lunii iunie sa isi jure credinta si in fata altarului.

Mireasa a imbracat un costum alcatuit din ie traditionala, “fota” (fusta), “poale” din dantela (fusta care se pune pe sub fota) si brau. Pe cap, mireasa a avut o coronita din flori de sanziene, mini trandafiri si spice de grau. La randul sau, buchetul a fost din spice de grau, flori de floarea soarelui si sanziene.

“Noi suntem mai traditionalisti si incercam sa pastram traditiile. Cand eram mica mi-ar fi placut sa merg la horele din sat. intotdeauna mi-am dorit cununia civila separata de cununia religioasa si sa fiu imbracata in costum popular din zona Iasiului. Am acasa patru ii, unele primite cadou, altele cumparate de la mesteri populari. Am chiar si opinci. Pentru mine costumul reprezinta simbolul traditiei romanesti. De cand am inceput sa constientizez ce reprezinta portul popular romanesc, am prins foarte mare drag de el. Cu atat mai mult, inca de mica imi placea muzica populara, iar cand mergeam la spectacole costumul era nelipsit. Am chiar si opinci. imi este foarte drag de portul romanesc. Acum, in sat la noi doar o femeie mai pastreaza iile. inainte le cusea ea. Din pacate, s-a pierdut traditia”, a declarat Florentina Ilutoaei.

Mirele, Vlad Stangaciu, a fost incantat de ideea de a se imbraca in costum traditional la propria nunta si a acceptat imediat.

“A fost un moment unic in viata mea si asa va ramane pentru totdeauna. De aceea am incercat sa il marcam si prin vestimentatie, pe langa emotiile traite. De ce am ales costum popular? Ce este mai frumos decat sa fii mandru ca esti roman, ca iti curge prin vene sange autentic romanesc si ca inaintasii au lasat obiceiuri si traditii cu care sa ne putem mandri si afisa in semn de respect pentru ce au facut ei pentru noi?”, a declarat Vlad Stangaciu.

Sursa: Agerpres

Read More

Sfintii Apostoli Petru si Pavel – obiceiuri si traditii in aceasta zi de sarbatoare

iunie 28, 2017
/ / /
Comments Closed

sfantul
In ziua praznicului trebuie sa-i felicitam pe toti cei care poarta urmatoarele nume: Petre, Petru, Petrisor, Petrut, Petrus, Petrica, Patru, Petruta, Petronela, Pavel, Pavelica, Paveluta, Pavalas, Paul, Paulica, Paulin, Petrache, Paula, Petruta, Paulina.

Ziua de 29 iunie, in care se sarbatoresc Sfintii Apostoli Petru si Pavel, marcheaza miezul verii agrare si perioada secerisului.

Cei doi apostoli sunt sarbatoriti impreuna pentru ca au murit in aceeasi zi, in anul 67, in timpul prigoanei crestine declansata de imparatul roman Nero.

Sfantul Apostol Petru, fiul lui Iona si fratele Apostolului Andrei, s-a nascut in Betsaida Galileei si era pescar. Numele sau iudeu era Simon, insa Mantuitorul il va numi Chifa (piatra). Marturiseste in numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se si leapada de Hristos cand El este prins spre a fi rastignit. Dupa inaltarea Domnului, Petru ia cuvantul in adunarea ucenicilor si aleg ca apostol pe Matia in locul lui Iuda. In ziua Cincizecimii, dupa predica Sfantului Apostol Petru, se boteaza 3.000 de persoane. Sfantul Apostol Petru a propovaduit in Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mica pana in Babilon si in ultima parte a vietii, la Roma. Sfantul Petru a murit rastignit pe cruce, cu capul in jos, in anul 67, pe 29 iunie, conform CrestinOrtodox.ro.

Sfantul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfantul Pavel a fost elevul invatatului Gamaliel. Pe atunci, Pavel locuia in Tars si lupta impotriva crestinilor, ba chiar a participat la uciderea arhidiaconului Ștefan. La un moment dat, pe calea Damascului i se arata Hristos intr-o lumina orbitoare si il mustra: „Saule, Saule de ce ma prigonesti?”. Se converteste si primeste botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfantul Apostol Pavel a pornit in trei mari calatorii misionare si a scris 14 epistole care se gasesc in Sfanta Scriptura. A fost decapitat din porunca imparatului Nero, in anul 67.

Care sunt obiceiurile si traditiile din aceasta zi:

Pentru sporul casei si pentru sanatate, se respecta traditia Mosilor de Sanpetru si se sfintesc la biserica pachete cu colaci, lumanari, mere dulci si mere acrisoare; apoi, aceste ofrande se impart oamenilor saraci.

Oamenii pistruiati trebuie sa se spele pe fata cu apa la miezul noptii, cand canta cocosul; traditia spune ca respectand acest ritual, pistruii nu se mai inmultesc.

Daca tuna si fulgera in ziua Sfintilor Apostoli, nucile si alunele vor fi viermanoase.

Potrivit traditiei populare, se respecta sarbatoarea lupilor: nu se pun capcane si lupii nu se alunga cu focuri de arma, pentru ca aceste animale salbatice sa fie imblanzite si sa nu fure vitele din gospodarii.

In aceasta zi, in mediul rural exista obiceiul ca mamele sa pregateasca si sa daruiasca talismane pentru fiicele lor (o punguta rosie in care se pastreaza cate un catel de usturoi si frunze de pelin). Talismanul este purtat timp de trei zile pentru ca fetele sa fie aparate de farmece si de iele, care le-ar fura norocul.

Prin traditie, femeile nu au voie sa manance mere pana in ziua praznicului, pentru a nu-i supara pe cei trecuti la viata vesnica din familia respectiva. Dupa aceasta zi, tinerele fete au voie sa manance mere; in schimb, varstnicele din familie „au dezlegare” la mere abia la sarbatoarea Sfantului Ilie.

Read More