Produse romanesti

Secretul ceramicii de Horezu, mestesug introdus in patrimonul UNESCO

martie 23, 2017
/ / /
Comments Closed

horezu
Un mestesug traditional unic, practicat atat de barbati, cat si de femeile din partea de nord a judetului Valcea, olaritul de Horezu este fara doar si poate o marca identitara a romanilor,care face parte din patrimoniulcultural imaterial UNESCO.

Randuiala mestesugului este preluata din batrani. Barbatii se ocupa cu extragerea lutului, pe care il curata, il portioneaza, il uda, il framanta si-l tescuiesc pentru a deveni materia prima din care sunt modelate fel de fel de vase pentru gospodarii.
Femeile le decoreaza prin tehnici si cu instrumente specifice, dar nu la intamplare, ci prin modele traditionale proprii zonei centrului de olarit valcean.
Culorile utilizate sunt vii si variate: de la maro inchis, la rosu, la verde si albastru pana la celebrul ivoriu specific zonei Horezu.

UNESCO a decis, in cadrul celei de-a saptea sesiuni a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, inscrierea ceramicii romanesti de Horezu in lista Patrimoniului cultural imaterial.

Potrivit site-ului UNESCO, confectionarea ceramicii de Horezu este “un mestesug traditional unic”, practicat atat de barbati, cat si de femei din partea de nord a judetului Valcea, procesul de fabricatie fiind divizat.

“Tehnicile, arta si cunostintele asociate ceramicii de Horezu sunt markeri simbolici pentru identitatea comunitatii din Horezu si Olari; inscrierea mestesugului ceramicii de Horezu in lista reprezentativa a UNESCO ar putea contribui la cooperarea cu alti mestesugari din alte zone in scopul promovarii respectului pentru diversitate culturala si creativitate umana; masurile propuse pentru cresterea promovarii, cercetarii si transmiterii mestesugului demonstreaza angajamentul diferitelor asociatii de mestesugari si autoritati locale pentru pastrarea acestei competente; olarii din Horezu si autoritatile locale participante la procesul de nominalizare si-au dat acordul pentru o informare gratuita, prioritara si completa in vederea inscrierii acestui element in patrimoniul UNESCO; mestesugul ceramicii de Horezu este inclus in mostenirea culturala intangibila a Romaniei, aflata sub autoritatea Comisiei Nationale pentru Patrimoniul Cultural Imaterial, iar cei ce il promoveaza si il practica au oferit informatii pe toata durata pregatirilor”.

Read More

Cel mai scump gem din lume se face in Romania. Este preferatul printului Charles

martie 3, 2017
/ / /
Comments Closed

gerda 1
O locuitoare din Viscri, satul transilvanean in care Printul Charles al Marii Britanii detine cateva proprietati, face un gem care se vinde cu 365 de euro borcanul, in toata Europa.

Pe langa gust, gemul facut de Gherda Gherghiceanu este unul special datorita ambalajului sau, dar si pentru ceea ce cumparatorul primeste pe langa bocanul de 800 de grame, cu gem.
Cumparatorul este improprietarit cu cinci stejari intr-o padure unica, infiintata in judetul Salaj.  Si asta pentru ca borcanul cu gem este ambalat intr-o cutie lucrata manual de un tamplar, realizata din lemn de stejar, astfel ca pomii taiati trebuie inlocuiti.

Pana acum, au fost astfel plantati cu ajutorul comunitatii peste 2.500 de puieti de stejari, iar printre cei care detin o bucatica din padure ca urmare a cumpararii gemului de 365 de euro, se afla numeroase persoane publice, dar si oameni de afaceri atat din tara, cat si din strainatate.

In ceea ce priveste reteta dupa care este facut gemul care costa 365 de euro borcanul, Gherda Gherghiceanu a povestit ca il prepara la foc de lemne, din fructe culese chiar de ea, de pe dealurile din jurul satului Viscri. Printre fructe se numara capsuni, macese, corcoduse, dar si mere, toate preparate fara pic de conservant. La prepararea gemului foloseste doar putin zahar si fierbe compozitia in cantitati mici, astfel incat sa pastreze aroma fructelor.

gerda

Produsele exclusiviste sunt apoi livrate in toata Europa cu ajutorul a doua fundatii, iar o parte din banii obtinuti ajung in diferite proiecte sociale legate de educatia copiilor din mediul rural.

Faima pretioaselor daruri din Transilvania a ajuns pana la Casa Regala a Marii Britanii, iar Printul Charles este fan declarat al bunatatilor romanesti.

Foto: www.discovertarnavamare.org

Read More

Magiunul de Topoloveni, gustul autentic din camara bunicilor

decembrie 22, 2016
/ / /
Comments Closed
img_8243

Toata lumea a incercat cu siguranta magiunul de Topoloveni, insa putini stiu ca reteta magiunului din prune Topoloveni dateaza din anul 1914. Am incercat asadar, sa aflu mai multe detalii despre acest produs atat de apreciat in tara noastra.

Conform traditiei romanesti, magiunul se obtine numai din prune proaspete, cei de la Topoloveni obtinand un ordin semnat de Ministerul Agriculturii, ANPC si Ministerul Sanatatii
prin care s-a stabilit definirea magiunului din prune ca aliment obtinut numai din prune proaspete, eliminandu-se astfel de pe piata o multime de “magiunuri” care aveau drept ingredient “pasta/marcul  de prune ” importat in principal din Ucraina.

“Dorinta noastra a fost intotdeauna sa oferim consumatorilor nostri alimente pe care le consuma si familiile noastre, in acest sens chiar am propus , mai in gluma , mai in serios, colegilor din industria alimentara, sa consume impreuna cu familiile dansilor, ceea ce produc…. Deoarece , dupa multe cercetari , am descoperit ca reteta magiunului din prune Topoloveni dateaza din anul 1914 , am hotarat sa il promovam ca indicatie Geografica Protejata in Uniunea Europeana  , adaugandu-l astfel la cele 1600 alimente realizate de statele membre. Procesul de inregistrare
a durat exact doi ani – 2009/2011- perioada pe care UE  a stabilit-o pentru cei care solicita Protectie. Nu a existat niciun tip de opozitie pe parcursul acestei perioade , nici la nivel national, nici la nivel european ceea ce demonstreaza fara niciun dubiu, faptul ca toti producatorii au fost de acord cu inregistrarea produsului nostru”, spun reprezentantii Topoloveni.

” Au urmat ani frumosi in care munca depusa a fost rasplatita prin Premii  ca “Marca de aur” ,primita in anul   2002, de la Uniunea Generala a Industriasilor din Romania, pentru Magiunul din prune pe care incepusem sa il procesam , calitatea de Furnizor a Casei Regale a Romaniei, Stele de Aur Michelin – chiar Doua din maxim Trei- pentru Magiunul din prune Topoloveni , Dulceata din mure , catina si gutuie , Topoloveana obtinute de la Institutul International de Gust si Calitate, medalia de Argint si Bronz la Monde Selection pentru dulceturile Topoloveana din mure , capsune si topinambur”.

“Am considerat ca acest popor merita sa isi respecte traditia pentru a ramane POPOR si nu POPULATIE  si am incercat aproape imposibilul , cu foarte putine resurse financiare , sa pastram cel mai inalt nivel al calitatii prin eliminarea din fabrica , din procesul de productie, al zaharului adaugat , al oricarui tip de ingredient chimic. Pentru a reusi sa acoperim o perioada cat mai lunga in procesul de acoperire al fortei de munca , am reusit sa dezvoltam produse noi , din legume, respectiv zacustile – din ghebe, vinete, fasole uscata – iar dulceata Topoloveana am brevetat-o ca fiind unica in lume. Inventia noastra a constat in faptul ca am inlocuit clasicul sirop din zahar cu sirop natural din mar , sirop in care concentram fructele, legumele , petalele de flori.

Pentru magiunul din prune Topoloveni am realizat studiu clinic la Institutul National de Nutritie si Diabetologie NC Paulescu , studiu care demonstreaza ca “poate fi consumat de persoanele bolnave de diabet , cu acordul medicului curant firesc in functie de gravitatea bolii. Toate alimentele noastre functionale sunt permise consumului incepand de la varsta de sase luni pana la …100 de ani ( ne-am dori noi) , respectiv din momentul in care se diversifica alimentele bebelusului. Ne-a facut o reala placere sa ne ” jucam ” cu fructele si legumele si astfel am obtinut magiunurile din mar, dovleac si struguri si dulceturi din castravete amar ( momordica), topinambur ( napii), ardei iute , lavanda , flori din salcam sau lavanda , alaturi de dulceturile clasice.”, mai spun cei de la Topoloveni.

http://www.magiun-sonimpex.ro/

Read More

Laptele Doina, unul dintre secretele frumusetii romancelor

decembrie 21, 2016
/ / /
Comments Closed
doina

Laptele Doina e fara varsta, de parca ar exista pur si simplu dintotdeauna, iar mirosul lui ma duce de fiecare data inapoi in copilarie cand o urmaream pe furis pe mama in timp ce isi ingrijea tenul.
Fiind un produs cu o traditie atat de indelungata, a avut sansa sa fie testat si imbunatatit in mod constant, astfel ca la ora actuala, pe langa revitalizarea si protejarea tenului, are nu mai putin de 12 utilizari in ritualul de ingrijire zilnica.

Astfel, printre altele, Laptele Doina curata, hidrateaza si vitaminizeaza tenul, calmeaza pielea iritata dupa plaja, pune in valoare bronzul, il pot folosi in combinatie cu diferite fructe pentru a-mi face masti nutritive si hidrateaza pielea uscata – chiar si a copiilor.

E unul dintre cele mai iubite produse de-ale mele si ii găsesc in fiecare zi un loc in ritualul meu de îngrijire.

Read More

Pastravul afumat din Valea Putnei, un deliciu traditional bucovinean

decembrie 16, 2016
/ / /
Comments Closed

peste-4
Prima pastravarie din Romania a aparut in 1896, la Vale Putna, in judetul Suceava.

Aici s-a inventat ceea ce avea sa devina delicatetea specifica locului, pastravul afumat cu fum natural de fag si conuri de brad, invelit in cetina de brad, legata in harzob de rachita pentru a-si trage un plus de aroma, mai exact “Cobza”. Povestea spune ca acest deliciu a fost preparat prima oara in 1927, special pentru tanarul print Mihai I, care tocmai devenise rege. “Cobza” a fost un dar din partea comunitatii pentru Rege, din moment ce Valea Putnei era domeniu de vanatoare regal si locul unde capetele incoronate ale Romaniei sarbatoareau momentele speciale ale Casei Regale.
In zilele de astazi, compania Quality Natural manufactureaza specialitati din pastrav, integrand in acestea vechea reteta de afumare a acestui peste, reteta ce are o vechime de peste 200 de ani si este emblematica pentru zona Obcinelor Bucovinei. Toate delicatesele produse dupa aceasta reteta au in componenta doar ingrediente naturale de cea mai buna calitate, in majoritate locale, nu contin aditivi sau conservanti industriali si respecta credinta zonei de a realiza produse sanatoase si gustoase.
In afara celebrei “Cobze”, specialitatile existente in piata sub brandul Valeputna sunt: pastrav afumat dupa vechea reteta, rondele de pastrav baituit si pus la pastrat in diverse sosuri, pastrav afumat scufundat in ulei aromatizat, diverse pateuri si salate cu pastrav afumat, file de pastrav afumat infuzat cu vin si presarat cu crusta de condimente, carnaciori afumati din file de pastrav si, nu in ultimul rand, sarmalele cu pastrav afumat.
Anul acesta, unul dintre produsele Valeputna, numita Trutta Dux, o crema delicioasa cu pastrav afumat, boabe de ienupar, branza locala BIO, lamaie si condimente, a castigat doua Stele de Aur la gala Superior Taste Award din Bruxelles, distinctie ce a fost acordata de catre un juriu prestigios, format din peste 150 de experti bucatari si somelieri din toata lumea.

 

Read More