Made in RO

Cum sa faci dulceata fara zahar

iulie 24, 2017
/ / /
Comments Closed

dulceata
Este sezonul fructelor, asa ca nu trebuie sa ratati momentul de a prepara o dulceata gustoasa. Pentru cei care aleg un stil de viata echilibrat, iata reteta fara adaos de zahar.

Ingrediente:

500 grame de fructe (capsune, cirese, visine)

zeama de la o jumatate de lamaie

300  ml suc de mere (daca este posibil fa-l tu acasa, nu cumpara din comert decat daca gasesti tot fara adaos de zahar)

Mod de preparare:

Spalam fructele, le punem intr-un bol si le stropim cu zeama de la lamaie. Punem apa peste ele doar cat sa le acopere. Punem sucul de mere la fiert si il lasam sa clocoteasca pana scade la jumatate din cantitatea pe care am pus-o. Daca nu lasam sucul suficient sa fiarba dulceata nu va rezista in timp, mai ales ca nu are nici zahar.

Scurgem bine apa si  punem fructele in oala cu sucul de mere, la fiert.

In timp ce fierb fructele, la suprafata lor o sa apara o spuma. O curatam cu o lingura si o aruncam. Le lasam sa fiarba pana se ingroasa, iar cand dulceata a atins consistenta dorita o oprim.

Turnam dulceata in borcane le inchidem si le lasam timp de 48 de ore la caldura, invelite.

Read More

Obiceiuri si traditii de Sfantul Ilie

iulie 20, 2017
/ / /
Comments Closed
sfantul

Biserica Ortodoxa Romana il sarbatoreste joi pe Sfantul Ilie Tesviteanul, celebrat drept facator de minuni si aducator de ploi in perioada de seceta.

Sfantul Ilie a venit pe lume cu peste 800 de ani i. Hr., in tinutul Tesvi din Galaad, intr-o familie de preoti, intr-o perioada in care iudeii se inchinau idolilor si zeilor straini, pe vremea imparatului Ahab. Se spune ca la nasterea sa tatal sau a vazut oameni imbracati in alb invelindu-l in scutece de foc si, dandu-i numele, i-au dat sa manance o flacara, simbol al ravnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul intregii sale vieti.

Legendele spun ca Sfantul Ilie a fost gospodar, dar cu o fire foarte iute. El si-ar fi ucis parintii veniti in vizita si a mers apoi la Dumnezeu si si-a cerut iertare, primind un car si un bici de foc pentru a-i ucide pe diavolii care il stapaneau. in traditia populara, Sfantul Ilie este prezentat ca mergand pe cer intr-un car cu roti de flacari, tunand si lovind diavolii cu biciul de foc. Se mai spune ca este aducator de ploaie si ca poate provoca furtuni puternice. Multe legende spun sa Sfantul Ilie nu si-a incheiat misiunea pe pamant, el ridicandu-se la cer si asteptand acolo sfarsitul lumii, pentru a se lupta cu capetenia diavolilor.

De ziua Sfantului Ilie, oamenii nu lucrau, pentru a nu cadea grindina, si nu mancau mere, pentru ca grindina sa nu fie de marimea acestora. Tot in aceasta zi, femeile mergeau la biserica si dadeau pomana pentru morti din roadele gospodariei. in dimineata acestei zile se culeg plante de leac, in special busuioc, care sunt puse apoi la uscat, iar femeile duc busuioc la biserica pentru a fi sfintit dupa care, intoarse acasa, il pun pe foc, iar cenusa rezultata o folosesc in scopuri terapeutice.

De Sfantul Ilie, romanii isi amintesc si de sufletele mortilor, in special de sufletele copiilor morti. Femeile chemau copiii straini sub un mar, pe care il scuturau si dadeau de pomana merele cazute. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea mortilor (Mosii de Sant-Ilie), iar la casele gospodarilor sunt organizate praznice.

De Sfantul Ilie, la sate, apicultorii recoltau mierea albinelor. Recoltarea mierii se facea numai de catre barbati imbracati in haine de sarbatoare, ajutati de catre un copil, femeile neavand voie sa intre in stupina. Dupa recoltarea mierii, cei din casa, impreuna cu rudele si vecinii invitati la acest moment festiv, gustau din mierea noua si se cinsteau cu tuica indulcita cu miere. Masa festiva avea menirea de a asigura belsugul apicultorilor.

Sant-Ilie marcheaza si miezul verii pastorale, data la care le era permis ciobanilor sa coboare in sate, pentru prima data dupa urcarea oilor la stana. Cu aceasta ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau in dar iubitelor sau sotiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multa migala.

Tot in 20 iulie se tin mai multe targuri sau petreceri campenesti, precum Targul de fete de pe Muntele Gaina din judetul Alba, in timp ce la Covasna are loc nedeea mocaneasca “Sant Ilie la romani”, la Sacele se desfasoara “Targul feciorilor de la Sacele”, la Polovragi – “Nedeea de la Polovragi” , iar la Falticeni – “sezatoarea”.

Read More

Cea mai curata apa din lume se gaseste in Romania. E vorba de “Apa sfanta” a dacilor

iulie 18, 2017
/ / /
Comments Closed

rau
In Muntii Bucegi, la 1.300 de metri altitudine, se gasesc sapte izvoare a caror apa uimeste, fiind considerata cea mai pura din intreaga lume.

Intre frumoasele Lacuri Bolboci si Scropoasa, la cota 1.300, tasnesc din munte sapte izvoare ce sunt si subiectul a numeroase legende, care le atribuie proprietati magice, Muntii Bucegi ascuzand intre stancile plesuve o adevarata comoara naturala.

Mai exact, Cascada 7 Izvoare cade de pe o stanca impunatoare, la baza careia se intinde un covor de apa. Oamenii muntelui spun ca de aici isi luau dacii apa si, odata cu ea, forta si energia.
In plus, sursa de apa din Bucegi a facut obiectul unor studii de laborator inca din 1927, cand s-a confirmat ca apa de acolo este extrem de curata.
Studiile au fost reluate si cativa ani mai tarziu, iar rezultatul a fost acelasi: indicatorii apei au un standard de calitate extrem de ridicat. Nivelul de bacterii este aproape de zero, la fel ca si cantitatea de azotati si azotiti.

Au urmat si alte cercetari, inclusiv ale institutelor din strainatate, iar rezultatele au ramas, de fiecare data, neschimbate. Se presupune ca cele sapte izvoare sunt chiar “apa sfanta” a dacilor. Acestia credeau ca izvoarele aveau puteri miraculoase de vindecare. De altfel, pe scuturile de lupta ale dacilor se afla si simbolul celor sapte izvoare misterioase din locul pe care chiar il numeau “Zona Nemuririi”.

Cu un debit de aproximativ 400 de litri pe secunda, apa izvoraste dintr-o grota in care se afla un imens lac subteran care nu a secat niciodata. Cercetatorii au doua ipoteze privind puritatea apei celor “sapte izvoare”. Prima se refera la faptul ca este posibil sa treaca printr-un camp magnetic, fiind curatata astfel de toate impuritatile.

A doua ipoteza implica existenta unui zacamant de argint pe langa care trec izvoarele, fiind impiedicata astfel dezvoltarea bacteriilor. Totusi, nu se stie daca vreuna dintre aceste variante este cea reala, astfel ca zona ramane in continuare invaluita in mister. Potrivit bioenergeticienilor, in zona exista energii pozitive foarte puternice. De altfel, de-a lungul vremii, au existat si marturii ale unor oameni care au sustinut ca s-au vindecat miraculos de anumite boli.

Read More

Casuta din povesti: Doi frati din Bistrita au construit o locuinta ecologica unicat, din lemn, paie si muschi de copac

iulie 14, 2017
/ / /
Comments Closed

casabio1
Doi frati din Singeorz-Bai au construit o casuta unica, din paie, lemn si muschi de copac, care atrage ca un magnet turistii din toate colturile lumii dornici sa locuiasca intr-un loc rustic, dar totusi modern.

In casuta construita de Paul si Cristian Axinte, oamenii pot auzi noaptea, prin peretii construiti din paie, greierii, iar dimineata pasarile cum cânta. O astfel de experienta inedita cauta zeci de turisti peste hotare, dar, mai nou din România, in casuta desprinsa parca din povesti. Mica si totusi incapatoare, rustica si in acelasi timp moderna, foarte vesela, casuta primeste cu usile deschise pe oricine vrea sa-i treaca pragul.
Casuta de poveste are 80 de metri patrati este la mare cautare in rândul celor care apreciaza natura si traiul ecologic.

Ideea aceste casute i-a venit lui Paul, care, in urma cu mai bine de un deceniu, a plecat in strainatate, unde a intâlnit-o pe Ann, intr-o casuta asemanatoare cu cea pe care a construit-o in România, s-a casatorit si au impreuna trei copii. Cei doi tineri au hotarât sa isi amenajeze o casuta asemanatoare cu cea in care s-au cunoscut si acasa, in România.

Au construita casuta in vârf de deal, lânga statiunea Singeorz-Bai. Locuinta a fost ridicata din baloti de paie si totul a durat doi ani, iar costurile au depasit 10.000 de euro.

La parter casuta are doua dormitoare, ambele cu intrari separate iar la etaj e bucataria si livingul integrat. semineul care asigura incalzirea casei, realizat de un sculptor celebru din zona este si el unul deosebit, iar scara ingusta, sculptata manual, asigura accesul de la dormitoarele amenajate la parter la livingul si bucataria de la etaj. Pe acoperis, printre muschi si flori aduse din strainatate te poti relaxa in voie si poti admira orasul de la inaltime.

Când nu sta familia in casuta, Cristian Axinte o inchiriaza, pentru noapte petrecuta aici turistii platesc aproximativ 40 de euro, iar pentru toata casa pretul poate ajunge si la 100 de euro.

Sursa; Mediafax

Read More

Castraveti murati la soare – o reteta romaneasca traditionala

iulie 12, 2017
/ / /
Comments Closed
castraveti

Va mai aduceti aminte populara carte de bucate a Sandei Marin in vremea copilariei ? Mamele si noastre foloseau aceasta carte ca sursa de inspiratie, pastratoare a traditiei culinare romanesti.

Va oferim reteta originala de castraveti murati la soare, aparuta pentru prima data in anul 1938, sub titlul: “Castraveti in saramura, pentru vara”

“Se aleg castraveti tineri si foarte proaspeti. Se spala in apa rece si se taie putin din capete.

Daca sunt castraveti mai grosi care trebuie sa se mureze repede, se despica putin la mijloc in lungime, cu un cutit. Se pune apa la fiert cu sare, in proportie de 50 g de sare la 1 l de apa. Dupa ce a dat cateva clocote, se da la o parte sa se limpezeasca.

Se asaza castravetii in borcan, se pun printre ei catei de usturoi, iar deasupra se acopera cu crengi de marar. Se toarna saramura fierbinte si se leaga cu hartie pergament. Daca borcanul este de sticla, pentru a nu plesni, se infasoara intr-o carpa uda.

Se pune la soare si se lasa 2 — 3 zile. Intre timp se vantura zeama de doua, trei ori. Dupa ce sunt bine murati, se tin la rece si se consuma dupa trebuinta.”

Read More

Nunta superba la Iasi: Mirii si toti invitatii lor, in costume populare

iulie 10, 2017
/ / /
Comments Closed
nunta 1

Florentina si sotul sau Vlad, doi tineri din Iasi, au ales sa spuna “Da” in fata ofiterului starii civile, rudelor si prietenilor intr-un mod inedit, ei venind la Starea Civila din Iasi imbracati in costume populare traditionale, insa o surpriza a fost ca tot in costume populare au venit imbracati si parintii, nasii si majoritatea celorlalti nuntasi.

Initiativa le-a apartinut mirilor, care desi sunt tineri, isi doresc sa pastreze si sa continue traditiile. Florentina si Vlad se cunosc din clasa a XI-a. Desi ea era din localitatea Sarca iar el dintr-o comuna apropiata, Podu Iloaie, acum devenit oras, s-au cunoscut prin intermediul rudelor si prietenilor comuni, relateaza Agerpres. Viata a facut sa se revada in urma cu un an si jumatate. in toamna anului trecut au facut logodna, iar in urma cu o saptamana, cununia civila si urmeaza ca la inceputul lunii iunie sa isi jure credinta si in fata altarului.

Mireasa a imbracat un costum alcatuit din ie traditionala, “fota” (fusta), “poale” din dantela (fusta care se pune pe sub fota) si brau. Pe cap, mireasa a avut o coronita din flori de sanziene, mini trandafiri si spice de grau. La randul sau, buchetul a fost din spice de grau, flori de floarea soarelui si sanziene.

“Noi suntem mai traditionalisti si incercam sa pastram traditiile. Cand eram mica mi-ar fi placut sa merg la horele din sat. intotdeauna mi-am dorit cununia civila separata de cununia religioasa si sa fiu imbracata in costum popular din zona Iasiului. Am acasa patru ii, unele primite cadou, altele cumparate de la mesteri populari. Am chiar si opinci. Pentru mine costumul reprezinta simbolul traditiei romanesti. De cand am inceput sa constientizez ce reprezinta portul popular romanesc, am prins foarte mare drag de el. Cu atat mai mult, inca de mica imi placea muzica populara, iar cand mergeam la spectacole costumul era nelipsit. Am chiar si opinci. imi este foarte drag de portul romanesc. Acum, in sat la noi doar o femeie mai pastreaza iile. inainte le cusea ea. Din pacate, s-a pierdut traditia”, a declarat Florentina Ilutoaei.

Mirele, Vlad Stangaciu, a fost incantat de ideea de a se imbraca in costum traditional la propria nunta si a acceptat imediat.

“A fost un moment unic in viata mea si asa va ramane pentru totdeauna. De aceea am incercat sa il marcam si prin vestimentatie, pe langa emotiile traite. De ce am ales costum popular? Ce este mai frumos decat sa fii mandru ca esti roman, ca iti curge prin vene sange autentic romanesc si ca inaintasii au lasat obiceiuri si traditii cu care sa ne putem mandri si afisa in semn de respect pentru ce au facut ei pentru noi?”, a declarat Vlad Stangaciu.

Sursa: Agerpres

Read More

Locuri superbe de vizitat in Timisoara

iulie 4, 2017
/ / /
Comments Closed

timisoara 1
Unul dintre cele mai frumoase orase ale Romaniei are o multime de atractii, pe care, atunci cand poposesc aici, imi place sa le admir din nou si din nou.

Piata Victoriei, piata centrala a Timisoarei, construita la inceputul secolului al XX-lea, pe locul vechii cetati. Este locul unde, pe 20 decembrie 1989, s-a proclamat primul oras liber de comunism din Romania.
Initial, piata a fost conceputa ca o esplanada, cu restaurante si magazine de lux.

Catedrala Metropolitana Sfintii Trei Ierarhi, aflata in Piata Operei, este cel mai mare edificiu religios din Banat, ce imbina stilul bizantin cu cel moldovenesc. La subsol se afla o impresionanta colectie de arta bisericeasca banateana veche si o valoroasa colectie de icoane. Cele 7 clopote au o greutate totala de 8 tone, au fost confectionate dintr-un material adus din insulele Sumatra si Borneo si au fost armonizate de compozitorul Sabin Dragoi. Picturile interioare si exterioare au fost executate de pictorul Atanasie Demian.

Piata Unirii este cea mai veche piata din Timisoara si locul de promenada atat vara, cat si iarna. De altfel, aceasta piata are cea mai mare densitate de localuri publice din oras. Piata gazduieste Domul Romano-Catolic, Palatul Baroc, Catedrala episcopala ortodoxa sarba, Monumentul Sfintei Treimi, Fantana cu apa mineala.

Palatul Baroc, care in prezent gazduieste Muzeul de Arta, este una dintre cele mai valoroase cladiri ale orasului, ridicata pentru a servi drept resedinta guvernatorului.
Muzeul de Arta Timisoara include o colectie unica de lucrari si obiecte personale ale pictorului Corneliu Baba, cu 90 de piese. Alte 3 sectiuni includ colectiile de arta contemporana, decorativa si europeana.

Castelul Huniazilor, aflat in apropiere de Piata Victoriei, este cel mai vechi edificiu din oras, construit in anii 1400, drept resedinta nobiliara. In prezent gazduieste Muzeul Banatului.

timisoara 12

Opera (Teatrul)
Caz unic in lume, cladirea Operei Romana gazduieste, de asemenea, Teatrul National Mihai Eminescu, Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely si Teatrul German de Stat, fiind ridicata in 1872.

Domul Romano-Catolic
Domul Romano-Catolic sau Catedrala Sfantul Gheorghe este catedrala Episcopiei Romano-Catolice de Timisoara, fiind construit in perioada 1736-1774. Este una dintre cele mai reprezentative si valoroase constructii in stil baroc din Timisoara.

Statuia Sfanta Treime
Statuia Sfintei Treimi se afla chiar in mijlocul Pietei Unirii, amintind de incetarea epidemiei de ciuma care devastase intreg Banatul. Piatra de temelie a fost pusa in 1740. Monumentul este confectionat din gresie. A fost creat la Viena, in stil baroc si adus la Timisoara pe calea apei, pe Dunare, Tisa si pe canalul Bega.

Fabrica de Bere
Fabrica de Bere Timisoreana este prima fabrica de bere din Romania, infiintata in 1718, iar o parte a vechii fabrici se mai pastreaza si astazi. Aici, in gradina fabricii, in noiembrie 1847, compozitorul austriac Johann Strauss, fiul, impreuna cu orchestra sa, a sustinut un concert, in care a interpretat valsuri celebre – Dunarea albastra, Viata de artist, Sange vienez sau Vin, femei si cantec. Acesta a fost primul concert sustinut de Johann Strauss, fiul, in afara Vienei.

Read More

Cum se face braga, bautura racoritoare a bunicilor

iunie 30, 2017
/ / /
Comments Closed

braga
Cati au auzit de… braga, bautura parintilor si bunicilor, si cati dintre noi stiu ca este un adevarat izvor de sanatate prin vitaminele si mineralele pe care le contine?

Este o bautura racoritoare, cu gust dulce-acrisor, considerata o bautura a turcilor nomazi din Asia Centrala, consemnata incepand din secolul X, care mai apoi a ajuns in Anatolia, iar de acolo s-a raspandit, inclusiv in Balcani.

Braga este o bautura care conţine vitamina A şi patru tipuri de vitamina B, precum vitaminele C şi E.
in timpul fermentaţiei, in braga se produce acid lactic, un tip de acid rar intalnit in produsele alimentare, care ajuta digestia şi este, de asemenea, recomandat pentru proprietatea sa de stimulent al secreției de lapte la femei dupa nastere si ca sursa de valoare de vitamine si saruri minerale in alimentația sportivilor.

Cum se prepara braga: fara „E”-uri, fara coloranți, fara aditivi de gust

In reteta traditionala, braga se prepara din 2 kg tarațe de grau, care se amesteca cu 1 kg de malai, pana se obține un aluat. Toate acestea se amesteca pe lopata de la cuptor si apoi se pune la foc. Dupa ce se coace, se scoate din cuptor si se pune la dospit intr-un butoi de lemn.
Se framanta, se adauga apa, drojdie si se lasa apoi timp de 4-5 zile. Dupa ce se scoate din butoi, se strecoara (sa nu aiba crupe) si se pune intr-o cana de lut sau de sticla, in care se adauga zahar.

O alta reteta: Pentru prepararea a 100 litri de braga se amesteca 111 litri apa cu 5 kilograme de faina de malai, 2,5 kilograme faina de grau si doua cuburi de drojde de bere. Pasta obținuta se fierbe la foc domol timp de cinci ore intr-un cazan de cupru. Cand devine vascoasa, se rastoarna pe o masa din lemn si se framanta ca aluatul de paine. Apoi se lasa la fermentat ‘de azi pe maine’, apoi este omogenizata cu o lopațica din lemn. Se lasa la limpezit, la temperatura scazuta, o zi si ceva. Dupa acest interval de timp se strecoara si se adauga zahar.

Read More

Iuliana Tudor vine in orasul tau. Arata-i ca stii folclor!

iunie 29, 2017
/ / /
Comments Closed

Iuliana Tudor
Incep preselecţiile pentru cel mai mare talent-show de folclor din România. In 4 iulie, Iuliana Tudor si echipa sa ii asteapta la Timisoara pe cei care au talent si curajul sa incerce.

„Stii folclor? Ai voce? iţi ridici in picioare prietenii când cânţi? Vara aceasta, Televiziunea Româna cauta cei mai buni artisti populari din cele sapte regiuni folclorice. Sunt Iuliana Tudor si vin in orasul tau pentru preselecţiile celui mai mare talent-show de folclor din România. Te asteptam in Timisoara, Iasi, Oradea, Sibiu, Craiova, Constanţa si Bucuresti.” Aceasta este invitaţia pe care Iuliana Tudor o lanseaza tuturor celor care iubesc folclorul românesc, sunt talentaţi si viseaza sa devina celebri si sa cânte muzica populara pe marile scene ale lumii.

Prima oprire a echipei TVR este la Timisoara, pe 4 iulie, la sala Capitol a Filarmonicii Banatului, unde, incepând cu ora 10.00, sunt asteptaţi toţi cei care doresc sa participe la preselecţia pentru show-ul care va fi difuzat din aceasta toamna la TVR 1.

Read More

Sfintii Apostoli Petru si Pavel – obiceiuri si traditii in aceasta zi de sarbatoare

iunie 28, 2017
/ / /
Comments Closed

sfantul
In ziua praznicului trebuie sa-i felicitam pe toti cei care poarta urmatoarele nume: Petre, Petru, Petrisor, Petrut, Petrus, Petrica, Patru, Petruta, Petronela, Pavel, Pavelica, Paveluta, Pavalas, Paul, Paulica, Paulin, Petrache, Paula, Petruta, Paulina.

Ziua de 29 iunie, in care se sarbatoresc Sfintii Apostoli Petru si Pavel, marcheaza miezul verii agrare si perioada secerisului.

Cei doi apostoli sunt sarbatoriti impreuna pentru ca au murit in aceeasi zi, in anul 67, in timpul prigoanei crestine declansata de imparatul roman Nero.

Sfantul Apostol Petru, fiul lui Iona si fratele Apostolului Andrei, s-a nascut in Betsaida Galileei si era pescar. Numele sau iudeu era Simon, insa Mantuitorul il va numi Chifa (piatra). Marturiseste in numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se si leapada de Hristos cand El este prins spre a fi rastignit. Dupa inaltarea Domnului, Petru ia cuvantul in adunarea ucenicilor si aleg ca apostol pe Matia in locul lui Iuda. In ziua Cincizecimii, dupa predica Sfantului Apostol Petru, se boteaza 3.000 de persoane. Sfantul Apostol Petru a propovaduit in Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mica pana in Babilon si in ultima parte a vietii, la Roma. Sfantul Petru a murit rastignit pe cruce, cu capul in jos, in anul 67, pe 29 iunie, conform CrestinOrtodox.ro.

Sfantul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfantul Pavel a fost elevul invatatului Gamaliel. Pe atunci, Pavel locuia in Tars si lupta impotriva crestinilor, ba chiar a participat la uciderea arhidiaconului Ștefan. La un moment dat, pe calea Damascului i se arata Hristos intr-o lumina orbitoare si il mustra: „Saule, Saule de ce ma prigonesti?”. Se converteste si primeste botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfantul Apostol Pavel a pornit in trei mari calatorii misionare si a scris 14 epistole care se gasesc in Sfanta Scriptura. A fost decapitat din porunca imparatului Nero, in anul 67.

Care sunt obiceiurile si traditiile din aceasta zi:

Pentru sporul casei si pentru sanatate, se respecta traditia Mosilor de Sanpetru si se sfintesc la biserica pachete cu colaci, lumanari, mere dulci si mere acrisoare; apoi, aceste ofrande se impart oamenilor saraci.

Oamenii pistruiati trebuie sa se spele pe fata cu apa la miezul noptii, cand canta cocosul; traditia spune ca respectand acest ritual, pistruii nu se mai inmultesc.

Daca tuna si fulgera in ziua Sfintilor Apostoli, nucile si alunele vor fi viermanoase.

Potrivit traditiei populare, se respecta sarbatoarea lupilor: nu se pun capcane si lupii nu se alunga cu focuri de arma, pentru ca aceste animale salbatice sa fie imblanzite si sa nu fure vitele din gospodarii.

In aceasta zi, in mediul rural exista obiceiul ca mamele sa pregateasca si sa daruiasca talismane pentru fiicele lor (o punguta rosie in care se pastreaza cate un catel de usturoi si frunze de pelin). Talismanul este purtat timp de trei zile pentru ca fetele sa fie aparate de farmece si de iele, care le-ar fura norocul.

Prin traditie, femeile nu au voie sa manance mere pana in ziua praznicului, pentru a nu-i supara pe cei trecuti la viata vesnica din familia respectiva. Dupa aceasta zi, tinerele fete au voie sa manance mere; in schimb, varstnicele din familie „au dezlegare” la mere abia la sarbatoarea Sfantului Ilie.

Read More