Made in RO

Buna Vestire- Obiceiuri și tradiții la români

martie 25, 2021
/ / /
Comments Closed
53172774_2061553203879710_2177563159399759872_n

Sărbătorită de români pe 25 martie, Blagovestenia este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfinței Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbatorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește.

Conform tradiției românești, ziua de Buna Vestire se mai numește și Ziua Cucului, deoarece acum va cânta pentru prima dată cucul, vestitor important în viața omului.

Se mai spune că dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, era un semn rău.

Mai există și obiceiul ca, în această zi, să se numere de câte ori cucul își cântă numele, număr care ar descoperi câți ani mai avem de trăit.

În unele zone ale țării, de Buna Vestire, există obiceiul ca pomii să fie amenințați cu un topor și să fie stropiți cu țuică, fiindcă așa vor avea roade bogate.

De Blagoveștenie se mănâncă pește, pentru a fi tot anul “ca peștele în apă”;

În această zi, gospodinele nu au voie să pună ouă sub cloșcă, fiindcă puii vor ieși cu două capete și cu patru picioare.

La o așa zi mare, cum e ziua Bunei Vestiri, e bine să punem pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor, care ne vor veghea tot restul anului.

Se mai spune că, așa cum va fi vremea în ziua de Blagoveștenie, așa va fi și în ziua de Paște.

Read More

Descoperă Covasna, tărâmul magic al mofetelor și al apelor minerale

martie 11, 2021
/ / /
Comments Closed

csokas_feredo_sphere

Orașul Covasna, numit și “stațiunea mofetelor și a celor 1000 de izvoare de apă minerală”,  cu  un climat de depresiune intramontană, adăpostit de curenți și vânturi puternice, datorită culmii împădurite din împrejurimi, cu aer puternic ozonat bogat în aerosoli rășinoși și ioni negativi, este stațiunea balneoclimaterică (permanentă) a mofetelor și a apelor minerale. De altfel, datorită activităților post-vulcanice, în județul Covasna izvorăsc sute de izvoare de apă minerală. Acestea pot fi folosite atât pentru cură internă, cât și pentru cură externă, sau pot fi consumate ca apă de masă. Baia cu apă minerală îmbunătățește circulația periferică, iar combinarea acestui factor terapeutic cu CO2, sub formă de mofetă, creează un efect vasodilatator. Aerul bogat în ioni negativi din stațiunea Covasna este o sursă de vitamine a sistemului nervos.

Sănătatea începe din natură

Una dintre bogățiile naturale cu care țara noastră se poate mândri este mofeta. Termenul provine din latinescu „mephitis” care înseamnă „emanație puturoasă”, astfel că mofetele sunt emanații de gaze naturale dintr-o sursă vulcanică cu un conținut de 95 – 98 % bioxid de carbon. Acestea pot apărea prin crăpăturile scoarței terestre în fazele finale ale activității vulcanice, prin foraje, prin degazeificarea apelor minerale, sau pot fi făcute artificial.

Atuurile mofetelor?

Deși mofete se mai găsesc și în Franța, Italia, Insula Java sau în Parcul Național Yellowstone (SUA), cele din România sunt unice prin emanațiile de gaz uscat, foarte bogat în dioxid de carbon (cum deja am amintit), un factor terapeutic foarte eficient.

Gazul mofetic este produsul activității post-vulcanice, fiind o emanație de gaze, compusă mai ales din dioxid de carbon (CO2), folosită în tratamentul balnear. Fiind mai dens decât aerul, CO2 este captat într-o încăpere amenajată în trepte, unde pacienții fac baie uscată în gazul vindecător. În plus, pe lângă CO2, gazul mofetarian mai conține şi alte gaze de emanaţie vulcanică: amoniac, sulf, heliu şi radon, în cantitate mică, care sporește pătrunderea în tegument a moleculelor de CO2. Deși efectul curativ este atribuit dioxidului de carbon, mai multe studii au observat efectele pozitive ale radonului asupra sănătății oamenilor care trăiesc în medii cu radiații de fond ridicate, demonstrând un efect potențial asupra sistemului imunitar (Pratzel, 1997).

Mofetele din zona Covasna, spre exemplu, sunt unice în Europa prin concentrația de CO2 din gazele de mofetă. Acţiunea gazului mofetarian este directă asupra musculaturii netede a vaselor de sânge mai ales la nivelul arteriolelor, și este considerată superioară medicamentelor vasodilatatoare periferice. Terapiile cu mofetă sunt benefice pentru circulație, sprijinind funcția intelectuală, renală, sexuală și ținând departe bolile cardiovasculare. Iar cele mai recente observații arată că mofetele ajută inclusiv în curele de detoxifiere. ” – (dacă trebuie să citez pe cineva)….

Baza de tratament de la Turism Covasna este singura care deține 3 mofete situate direct pe sursa primară de gaz cu concentrație de 98 % CO2, cu efect vasodilatator asupra tegumentului în zona cufundată în gaz. În plus, sporește creșterea fluxului circulator periferic, la care se adaugă creșterea circulației musculare (prin dizolvarea CO2 în plasmă) determinând o scădere a rezistenței periferice, scăderea tensiunii arteriale, refacerea țesuturilor ischemice după procese trombotice, permițând astfel dezvoltarea circulației colaterale.

Unde se găsesc mofete naturale?

În țara noastră, mofete naturale se găsesc la Covasna, Băile Tușnad, Borsec, Buziaş, Balvanyos, Malnaş Băi, Harghita Băi, Sângeorz Băi, Slănic Moldova, Vatra Dornei.

Ce indicații au mofetele? Iată cele mai importante:

  • Afecțiuni cardiovasculare: infarct miocardic vechi;
  • Cardiopatia ischemică, stări post flebite profunde la minimum 6 luni după faza acută. HTA;
  • Bolile dermatologice: psoriazis, eczeme cronice;
  • Bolile sistemului nervos: afecțiuni ale sistemului nervos periferic (poliradiculonevrite, neuropatia diabetică) afecțiuni ale sistemului nervos central (sechele după AVC, nevroza astenică);
  • Afecțiuni ginecologice și endocrine, tulburări ale funcției sexuale;
  • Aparatului locomotor: PR, spondilopatii, artroze și poliartroze;
  • Afecțiuni asociate: afecțiuni metabolice și de nutriție (diabet zaharat și complicațiile sale, ulcer cronic de gambă, hiperuricemie, obezitate, dislipidemie, limfedem), cardiopatie ischemica instabilă, tulburări de ritm, insuficiență cardiacă decompensata, hipertensiune arteriala stadiul 3, insuficienta renala, afecțiuni respiratorii, afecțiuni acute, tumori maligne (cancer de orice tip).

Atenție, mofetele au și unele contraindicații, pe care e bine să le cunoști:

  • Tulburări de ritm, fibrilația;
  • Epilepsie;
  • Intervenții chirurgicale recente;
  • Stări cașectice, anemie;
  • Hemoragii de orice cauză;
  • Psihopatii, psihoze;
  • Afecţiuni în stadiu acut, boli infecţioase, boli venerice;
  • Tumori maligne (cancer de orice tip);
  • Decompensare cardiacă avansată.

 

Ți-am atras atenția și ți-am stârnit curiozitatea? Descoperă și tu minunata zonă a Covasnei, cu frumusețile ei și beneficiile oferite pentru sănătate. Pentru mai multe informații, accesează site-ul https://visitcovasna.com/.

 

 

Read More

Mucenici pentru ziua de 9 martie. Rețeta de acum 100 de ani

martie 8, 2021
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2021-03-07T180811.658

Pe 9 martie, din cele mai vechi timpuri, se împart mucenici. Iată o retetă de mucenici care a apărut pentru  prima oară în cartea de bucate “Buna Menajera”  de Ecaterina dr. S. Comșa (prima dintre multele editii ”moderne” a apărut în 1902).

„Ia făină bună, după trebuință, plămădește și frământă aluatul până ce se face ca de pâine, lăsându-l ca să se dospească; apoi se ia cu bucata dintr’insul, se adună pe o masă, se împletește în patru sau în doua, se fac colăcei și se dau în cuptor ca să se coacă; în vremea aceasta se pregătește sirop legat așa de gros, ca cel de turte de Crăciun, punând și apa de flori; apoi, având mai multe nuci curățite și pisate cu zahăr și puțina scorțisoară, scoate-i din cuptor, când sunt copți, și unge-i c’o măturică de pană unul câte unul cu sirop; pe urmă se presară cu nucă și se servesc.”
Aceasta este varianta de mucenici moldovenești – „colacei” aromati, spre deosebire de cei muntenești, care sunt mult mai mici și nu se dau la cuptor, ci, după decuparea cu o forma metalică (rezultand „opturi” de 5-8 centimetri), se fierb în apa îndulcită (cu zahăr sau cu miere și câteva picături de esență de rom) și, apoi, se servesc, adăugând lichidului scorțișoara și nuci mărunțite.
Servirea mucenicilor muntenești se face în castronele, simbolizând lacul în care au fost aruncați cei 40 de Mucenici din Sevastia pe data de 9 martie. În zeama din bol se mai pot adăuga coaja de portocală rasă, migdale sau nuci exotice mărunțite și ele, ori, după gust, picaturi de esență de vanilie.

Read More

Beneficiile semințelor de IN

martie 2, 2021
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2021-03-02T151704.937

 

Inul este o plantă cultivată pentru semințele ei (consumate ca atare sau sub formă de ulei), dar și pentru fibrele sale (extrase din tulpina, folosite in industria textila si de 2-3 ori mai puternice decat fibrele de bumbac). Este important să includem într-o dietă alimentară echilibrată semințe de in, pentru că acestea conțin nutrienți care pot reduce riscul de diabet, cancer și boli de inimă.

Semințele de in nu modifică gustul mâncării, așa că pot fi folosite la carne, salate etc. Este recomandat să le cumpărăm întregi și să le râșnim chiar înainte de consum, pentru că că altfel își pot pierde proprietățile odată transformate în pulbere.

Pentru cei care doresc sa le consume direct, sfaturl ar fi să fie mai întâi ținute într-un pahar cu apă, timp de câteva ore, pentru a fi mai ușor digerate. În caz contrar, organismul le elimină întregi, fără să absoarbă toate substanțele nutritive.

Potrivit unui studiu realizat la Universitatea de Stiinta si Tehnologie Guru Jambheshwar din Hisar, India, semintele de in sunt bogate în acizi grași Omega-3 și Omega-6, vitamina C, vitamina E și vitaminele din grupa B, fibre, proteine, substanțe minerale (fier, magneziu, calciu, fosfor, zinc, potasiu) și aminoacizi.

Așadar, semințele de in au rol important în scăderea nivelului colesterolului, pot reduce riscul de diabet, boli cardiovasculare, artrita, osteoporoza sau cancer, conform unor studii recente.

De-a lungul timpului, au fost observate si alte beneficii: datorita continutului de fibre, semintele de in imbunatatesc digestia; sunt eficiente împotriva constipației, produc satietate, reglează greutatea corporală, previn dezvoltarea celulelor canceroase, datoritaăligninei din compozitie.

Read More

Mărțișorul, o tradiție străveche. Care este semnificația șnurului alb-roșu

februarie 28, 2021
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2021-02-25T122016.729

Punte simbolică între iarna care se sfârșește și începutul primăverii, mărțișorul este o tradiție străveche care marchează începutul anului vegetational și agrar în Balcani și în regiunile învecinate.

La popoare precum români, moldoveni, bulgari, macedoneni, greci, sârbi și ucrainieni, mărțisorul este legat de practici și ritualuri arhaice de renaștere a timpului și a vieții, prin intermediul simbolismului feminin.

Datina are ca scop „protecția feminității”, a gingășiei și fecundității pentru că fata fecioara să fie iubită, iar femeia să devină mama, plămăditoare și ocrotitoare a vietii.
Cele două fire de bumbac, lână sau mătase- unul alb și altul roșu – pe care femeia cea mai bătrână din familie trebuia să le răsucească împreună pentru a confecționa câte un marțișor pentru fiecare membru al familiei, indiferent de sex sau vârstă, reprezinta una dintre modalitatile de concretizare a stravechilor credinte legate de innoirea timpului.

La 1 martie, atunci când iarna trebuie să plece, lăsând cale libera primaverii, oamenii cred ca prin firul martisorului, numit uneori si funia timpului, se marcheaza vizual pragul simbolic dintre cele doua anotimpuri.
Mai demult, Martisorul, Martenita sau Martenka era pentru romani, moldoveni, bulgari si macedoneni   un  adevarat mesager al primaverii. Culoarea celor doua fire ale martisorului avea o semnificatie bine stiuta de toata lumea: rosul exprima culoarea sangelui, a vitalitatii, a „tineretii fara batranete”, a caldurii mult asteptate,  iar albul era mesagerul puritatii.

In vechime, albul  era considerat insa  si simbolul  luminii, al soarelui  aducator de fertilitate pamantului si de fecunditate tuturor vietuitoarelor, inclusiv femeilor. Din perspectiva acestor convingeri arhaice, snurul martisorului, prin cromatica sa, are rolul de a impleti viata cu lumina, oferind oamenilor, dar si casei si animalelor din gospodarie, sansa de a se bucura in respectivul an de forta si vitalitate, de rodnicie si belsug, de frumusete si noroc. „Cine poarta martisoare,/ Nu va fi parlit de soare./” se crede in multe zone ale Romaniei.
Desigur, datina martisorului aminteste si de acele timpuri vechi, cand anul avea doar doua anotimpuri, legate de moartea si renasterea naturii. Prin data practicarii – in prag de primavara – si prin semnificatia snurului, martisorul devine un  simbol al renasterii universului si al redefinirii existentei umane.

Avand in atentie functia de amuleta protectoare a martisorului, vom intelege de ce el este si astazi o practica culturala vie, nelipsit din fiecare familie.
Martisorul se ofera celor dragi, indiferent de sex  si varsta – copiilor, fetelor si feciorilor, parintilor si prietenilor –  pentru a le aduce noroc si sanatate, protejandu-le viata de orice imixtiune a raului, stiut sau nestiut, vazut sau nevazut.

Martisorul nu este un dar conventional  ci un simbol al primaverii, un mesager al renasterii vietii, al iubirii si al respectului dintre oameni. Daruind martisoare celor dragi, se creaza un tip de comuniune spirituala cu destinatarul darului, oferindu-i  o parte  din iubirea si norocul tau.

 

Read More

Ciocolată de casă. O rețetă perfectă pentru cei mici și nu numai

februarie 22, 2021
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2021-02-23T135307.330

Ciocolata făcută în casă ne aduce minte de momentele dulci din copilărie, în casa bunicilor. Este unul dintre cele mai simple și rapide deserturi, iar rețeta merită încercată în propria bucătărie. Desertul va fi gata în 30 de minute.

ciocolata

Pentru ciocolata de casă aveți nevoie de următoarele ingrediente:

50 g cacao
180 g zahăr
120 g unt
270 g lapte praf
50 g stafide
100 ml apă.

Mod de preparare:

Laptele praf, cacaua, zahărul și untul se amestecă într-un vas încăpător. Se toarnă apa fierbinte, puțin câte puțin, amestecând cu o lingură de lemn, într-un singur sens. Se adaugă și stafidele și se amestecă în continuare, până rezultă o pastă onctuoasă. Se toarnă compoziția într-o tavă tapetată cu hârtie de copt și se lasă la rece pentru 4-5 ore.

Read More

Doar 3% dintre români știu că analizele de sânge, precum hemoleucograma, ajută la depistarea cancerelor de sânge

februarie 15, 2021
/ / /
Comments Closed
150698648_425105165378568_5864783400447553020_n

Hemoleucograma poate fi recomandată de către medic persoanelor cu vârsta peste 60 de ani în cadrul setului de analize anuale

Analizele de sânge sunt unele dintre cele mai uzuale teste medicale de laborator și sunt recomandate de medic, fie pentru un control de rutină al stării de sănătate, fie pentru a diagnostica și a urmări evoluția unor boli. Hemoleucograma este o analiză de sânge care ajută la  depistarea a numeroase boli, inclusiv anemie sau infecții și cancere de sânge, cum ar fi leucemia, limfomul și mielomul și se poate realiza gratuit, la recomandarea medicului, de către persoanele asigurate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Deși joacă un rol atât de important în evaluarea stării de sănătate și în depistarea unor afecțiuni grave, inclusiv a cancerelor de sânge, doar jumătate dintre românii care folosesc internetul , declară că au auzit de hemoleucogramă2. Dintre aceștia, doar 65% știu ce presupune această analiză de laborator, majoritatea menționând spontan că este doar o “analiză de sânge”3. Abia 3% au menționat că este o analiză pentru depistarea cancerelor de sânge4.

La persoanele cu vârsta peste 60 de ani, care reprezintă o categorie de risc pentru numeroase afecțiuni, inclusiv cancerele de sânge, realizarea unui set de analize anuale care să cuprindă și o hemoleucogramă ar trebuie să devină o rutină. De multe ori, însă, persoanele în vârstă au nevoie de un impuls din partea celor dragi pentru a se îngriji de sănătatea lor. În România, doar 1 din 5 adulți își întreabă părinții într-o discuție obișnuită dacă și-au făcut analizele de sânge gratuite, anuale6.

„Analizele de sânge pot oferi informații cruciale despre starea de sănătate a unui pacient. Hemoleucograma ar trebui să devină o rutină anuală mai ales pentru cei cu vârsta peste 60 de ani pentru că detectarea precoce a oricărei afecțiuni, în special a cancerelor de sânge, și începerea tratamentului într-o fază incipientă a bolii, pot crește ratele de supraviețuire și îmbunătăți calitatea vieții. Cei dragi și mai ales copiii pot juca un rol important în protejarea sănătății părinților, din ceea ce am observat de multe ori.”, spune Dr. Dina Mergeani, Președinte Societatea Națională de Medicină de Familie.

Ai grijă! este o campanie realizată de Janssen România şi susţinută de Societatea Națională de Medicina Familiei, Societatea Română de Hematologie și de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România, pentru a atrage atenția asupra sănătăţii noastre, a părinţilor noştri şi a  importanței analizelor de sânge pentru a detecta din timp modificările stării de sănătate.

Am un adevărat cult pentru părinții mei. Și pentru părinți în general. Exist datorită lor, sunt ceea ce sunt datorită educației primite de acasă, am un set de valori solide și pentru că ei au fost primele mele modele. Dragostea și grija pe care le-am primit le ofer înapoi cu recunoștință zi după zi. Nimeni nu ne va iubi vreodată mai mult ca părinții, nimeni nu va avea grija de noi mai bine decât au avut părinții noștri. Aveți grijă de părinți. Păstrați-i sănătoși și lângă voi. Analizele de sânge anuale protejează sănătatea părinților noștri. Oferă-le și tu grija de care ai avut parte!, afirmă Iuliana Tudor, Ambasador al acestui demers.

Peste 900.000 de oameni din întreaga lume sunt diagnosticați cu o formă de cancer de sânge în fiecare an5 și multe persoane nu cunosc importanța analizelor de sânge în depistarea precoce a acestor boli grave.

Mai multe informații despre analizele de sânge și cancerele de sânge găsești aici.

Read More

Cele mai frumoase tradiții de Dragobete

februarie 15, 2021
/ / /
Comments Closed

 

Untitled collage - 2020-02-14T155329.550

 

Tradiția noastră de Dragobete își are rădăcinile în tradițiile dace și în credința într-un fel de zeu al iubirii, a cărui cinstire marca simbolic și începutul primăverii. Tocmai de aceea, în fiecare an pe 24 februarie toți românii sărbătoresc dragostea.

Sărbătoarea Dragobetelui are o semnificație specială pentru Iuliana Tudor. Promotor al tradițiilor și obiceiurilor din străbuni, Iuliana își face întotdeauna timp pentru a petrece ziua de 24 februarie, sărbătoarea iubirii la români, alături de soțul și de familia sa.

Iată mai jos câteva obiceiuri care se respectau în vechime pe 24 februarie!

Dragobetele este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. Urmând firul anumitor legende populare, se pare că Dragobete (numit şi „Cap de primăvară”, „Năvalnicul” sau „Logodnicul Păsărilor”) era de fapt fiul babei Dochia, un flăcău extrem de chipeş şi iubăreţ, care seducea femeile ce îi ieşeau în cale…

Multe legende au fost trasmise din generație în generație, iar una dintre ele spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană numită Năvalnic, de Maica Precistă..

De Dragobete, lucrările câmpului, țesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise. În schimb, curățenia este considerată aducătoare de spor și prosperitate, iar în această zi este de bun august să facem curat în case.

O altă legendă spune că de Dragobete nu ai voie să plângi, căci lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri și supărări în lunile care vor urma.

În vechime, pe 24 februarie, dacă timpul era frumos, fetele și băieții se adunau în cete și merg în pădure pentru a culege ghiocei, viorele și tămâioare. Obiceiul cere ca în această zi tinerii să schimbe vorbe de dragoste pentru a le merge bine și pentru a fi iubiți tot anul.

Ziua Dragobetelui este și ziua când natura se trezește,  când ursul iese din hibernare, iar păsările își fac cuiburi.

 

 

Read More

3 locuri frumoase din România de vizitat primăvara

februarie 8, 2021
/ / /
Comments Closed
pexels-photo-1469684

Unii dintre noi am descoperit cele mai frumoase locuri din România, însă adesea ne întrebăm pe care să le alegem primăvara, pentru o vacanță menită să ne încarce cu energie și cu bună-dispoziție. Iată trei recomandări de care ar trebui să ținem seama, pentru amintiri de neuitat.

Valea Vaserului

Se spune despre Maramureș că este de o frumusețe rară. Oricine ajunge aici va fi captivat de zonă,  de la natură, la așezările omenești, la locuitori și până la tradițiile păstrate din străbuni. Valea Vaserului este unul dintre cele mai renumite puncte de atracție din Maramureș, odată pentru peisajele sale încântătoare și apoi pentru că pe aici trece faimoasa „Mocănița”. Pe Valea Vaserului este ultima cale ferată forestieră funcțională din țară, iar amenajarea ei a început în anul 1931. Așadar un loc încărcat de istorie și tradiții ce merită vizitat în această primăvară.

Cetatea Enisala

Pune o excursie în Dobrogea în itinerariul de vacanță. Cetatea Enisala a fost construită, din secolul al XIII-lea și până spre finalul secolului al XIV-lea, ca apoi să fie inclusă în sistemul de defensivă a țării Românești împotriva turcilor. Nu a rezistat mult pentru că a ajuns garnizoana Imperiului Otoman. După ce a fost abandonată de turci, s-a ruinat în veacurile ce au urmat, însă a rămas singura cetate medievală care a supraviețuit confruntărilor ruso-turce ce au avut loc pe teritoriul Dobrogei.

Cheile Băniței

Se spune că defileu muntos mai impresionant decât cel de pe Valea Jiului cu greu găsești în țară. Cheile Băniței s-au format în urma prăbușirii unei peșteri și astfel a apărut canionul ce poate fi trecut la picior și pe alocuri escaladat. Și dacă tot ajungi aici, ai putea vizita și cetatea dacică sau Peștera Bolii.

Read More

Domeniul Regal de la Săvârșin va fi deschis publicului din primăvară

februarie 4, 2021
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2021-02-01T223003.965

Domeniul Regal de la Săvârșin, unde se află singura reședință privată a Familiei Regale în România, va fi deschis publicului începând cu data de 1 mai 2021.

Anunțul a fost făcut pe rețelele de socializare ale Casei Regale, urmând ca detaliile despre vizitarea castelului și a parcului să fie prezentate în timp util celor interesați să-l viziteze.

„Castelul de la Săvârşin este locul cel mai apropiat sufletului meu pentru că, de fiecare dată, trăiesc sentimentul prezenţei Reginei Elena, care l-a amenajat, l-a îngrijit şi l-a iubit atât de mult.”, spunea Majestatea Sa Margareta a României. Iar din această primăvară doritorii vor putea vizita unul dintre cele mai frumoase castele din țara noastră.

Clădirea a fost cronstruită între anii 1650-1680. Refacută la începutul secolului al XIX-lea, în stil neoclasic și prevăzut cu etaj și balcon, clădirea a suferit în timp tot felul de transformări interioare și exterioare, iar astăzi încântă ochii oricărui vizitator. Castelul este înconjurat de un parc prevăzut cu lac și debarcader.

În același timp, Casa Regală a anunțat că prima carte regală din anul 2021 va apărea la Curtea Veche Publishing, cu titlul “Povestea Castelului Săvârșin”, sub semnătura Alteței Sale Regale Principele Radu. Volumul, ilustrat cu fotografii de epocă și actuale, este publicat cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la întoarcerea Familiei Regale la Săvârșin, în ziua de 1 iunie 2001.

Fotografiile înfățișează domeniul pornind de la istoria lui din secolul al XVII-lea, până în anul 1947. Lor li se adaugă imagini din anii 2001-2021, când castelul a revenit la viață.

Read More