Author Archives root

Prof. Dr. Leon Danaila: “Eu iubesc oamenii si nu vreau sa fac avere de pe urma suferintei lor”

martie 6, 2017
/
by root
/ /
Comments Closed

Nascut la Darabani, in judetul Botosani, prof. dr. Leon Danaila a devenit unul dintre geniile secolului al XX-lea, detinand recordul mondial de operatii pe creier efectuate si scazand, in Romania, rata mortalitatii interventiilor pe creier cu 50%. Are 18 brevete de inventator la activ si 10 de inovator, se poate mandri cu 55 de ani de profesie, iar, la cei 83 de ani pe care-i numara in prezent, continua sa-si foloseasca experienta de neurochirurg in beneficiul oamenilor.

Nu v-ati nascut intr-o familie de intelectuali. Cat de greu v-a fost sa va rupeti de locul de origine, sa lasati munca campului si sa va dedicati invataturii?

Prof. dr. Leon Danaila: Tatal meu nu stia carte, mama avea doar patru clase, nu aveam biblioteca, nici carti, dar impulsul de a face medicina mi-a venit iubind mult oamenii si din dorinta de a face bine. Trecand, intr-o zi, pe la groapa de gunoi, am gasit o carte de medicina, de chirurgie, ginocologie, unde se descria o cezariana. Am ridicat-o, am scuturat-o de praf, am luat-o acasa si am inceput sa citesc din ea. Nu intelegeam eu anumite detalii legate de suturare si altele, dar mi-a starnit curiozitatea. Si am inceput sa citesc despre Pasteur si alti renumiti medici.  Atunci eram in al doilea an de liceu si beneficiam de accesul la biblioteca liceului, care avea si carti de medicina. Imi placeau mai ales cartile despre chirurgie, care erau traduse din rusa. Asa mi-am indreptat pasii catre medicina, catre chirurgie.

In copilarie, ce meserie voiati sa practicati la maturitate?

D.: Bunicul meu voia sa ma faca preot. Eu nu aveam neaparat o atractie deosebita pentru asta, cu toate ca eram religios, iar parintii, de asemenea.

Aveti numeroase realizari profesionale remarcabile. Care dintre ele va bucura cel mai mult?

D.: Cand am inceput eu sa lucrez in neurochirugie, mortalitatea era foarte mare – 50-60%. In timpul operatiilor, se scoteau cu degetul tumorile si existau mari hemoragii din cauza asta. Eu citeam atunci niste reviste de specialitate din strainatate, unde se scria ca mortalitatea era de 4-5%. Atunci am facut tot ce am putut ca sa capat o bursa in America. Pe vremea lui Ceausescu era foarte greu sa pleci in strainatate, mai ales pentru mine, care nu eram membru de partid. Am reusit totusi sa plec cu o bursa Fulbright la New York, unde am vazut cum se folosea metoda microchirurgiei, practicata cu microscopului operator, care le permitea bolnavilor sa nu ramana cu deficite majore in urma operatiei. Revenind in tara, am introdus acest microscop operator si am reusit sa reduc astfel mortalitatea de la 50-60% la 4%. Atunci am infiintat o noua sectie noua, de microchirurgie vasculara, prima pe tara, si acolo lucrez si-n ziua de azi. Cred ca aceasta este cea mai mare realizare pentru tara asta si pentru bolnavii pe care i-am operat. Si am operat peste 40.000 de bolnavi…

Putina lume stie ca sunteti, de asemenea, absolvent de Psihologie. Ce v-a adus in plus aceasta specializare?

D.: Operand pe creier tot timpul, stiam numai despre semipareze, deficite neurologice, afazii cu care puteau ramane pacientii. Atunci mi-am zis ca vreau sa cunosc activitatea celebrala in deplinatatea ei, sa stiu ce se intampla si cu atentia, memoria, judecata, rationamentul. Atunci am facut niste demersuri sa fac si facultatea de Psihologie in timpul rezidentiatului de neurochirurgie. Am facut studiile la stat, cu toata seriozitatea. Am reusit astfel sa-mi insusesc si aceasta parte a activitatii cerebrale, care este foarte interesanta din punctul de vedere al functionarii creierului. Pe medici nu prebuie sa-i preocupe numai actul chirurgical pe care il savarsesc, ci si calitatea vietii pacientului dupa operatie.

In momentul de fata, exista multi medici care au plecat sau isi propun sa plece din tara. Cum vedeti acest fenomen, care este sfatul dvs. pentru doctorii romani care-si doresc parcticarea meseriei peste granitele tarii?

D.: Cand am fost in SUA, am vorbit cu multi medici romani si toti mi-au spus ca ar fi preferat sa aiba doar o bursa si sa se intoarca apoi in tara, dar nu puteau sa revina in Romania din cauza unor probleme politice. Ei ziceau ca fiecare stat isi proteja personalul de origine, americanii voiau sa angajeze in posturile bune doar americani. Romanilor le dadeau functii mai dificile, cu noxe profesionale, cum ar fi radiologia, psihologia, ginecologia. Niciunul dintre doctorii despre care stiu ca au plecat din tara nu a facut progrese profesionale foarte mari. Oamenii prefera avantajele materiale in dauna celor spirituale. Daca vrei bani, pleaca din tara, daca vrei sa te ridici, pleaca sa inveti si revino in tara ca sa te realizezi profesional.

Privind retrospectiv la cariera si viata dvs., puteti spune ca aveti si regrete?

D.: Doamna, am scris, am facut cercetare, am dat toata averea mea pe cercetare, am descoperit o celula noua pe care o studiez in continuare. Statul nostru nu are bani pentru cercetare si e greu sa te lupti singur, cu bani din buzunar, dintr-un salariu de 2.500-3.000 de lei cat am eu in prezent…

In aceste conditii, mai sunteti mandru ca sunteti roman?

D.: Da, sigur ca da! Iubesc foarte mult poporul roman, este muncitor, harnic, a luptat pentru aceasta tara cu pretul vietii lor. Eu ii iubesc pe oameni foarte mult! Daca veniti la mine la cabinet, o sa vedeti ca la mine consultatiile sunt gratuite. Si la mine vin pacienti si din strainatate. Saptamana trecuta au venit din Franta, Canada ca sa-i consult… Eu nu vreau sa fac avere de pe urma suferintei oamenilor. Eu iubesc oamenii!

 

Read More

Obicei de Anul Nou – din copilaria Vetei Biris

decembrie 30, 2016
/
by root
/ /
Comments Closed
veta

Eu va spun acum ceva ce nu am mai spun niciodata. Este un obicei de Anul Nou.

Intotdeauna, in noaptea de Anul Nou, mama ne facea pancove, adica gogosi. Le framanta inainte de miezul noptii, ca atunci cand batea clopotul de ora 12 se apuca, saraca mama, sa ne prajeasca gogosile si sa ni le serveasca. Pancovele erau pragatite cu un scop: sa ne mearga bine tot anul care de-abia incepea.

In plus, dimineata de Revelion, pana sa se faca ziua, venea Mos Anul Nou. Mos Anul Nou venea cu un clopotel. Cum era inca intuneric, nu aveam voie, noi, copiii, sa-l vedem. El deschidea usa, dar o tinea intredeschisa si ne arunca in casa mere si nuci.

Va dati seama ce bucurie era pentru noi, cei sapte frati, care ne aruncam pe gramajoara aceea de mere si nuci!

La vremea aceea, nu mai erau mere, doar cei care aveau fan si le puteau pune in porumb si grau le puteau pastra pana in decembrie.

Noi uitam de Mos Anul Nou si cand ne aminteam de el, dupa ce culegeam de pe jos toate merele si nucile, el era deja plecat, nu reuseam sa-l aflam niciodata.

Read More

Prajitura maramureseana cu untura de porc – reteta recomandata de Cornelia Rednic

decembrie 20, 2016
/
by root
/ /
Comments Closed
praji

„E un desert traditional din Maramures, il facea bunica mea, apoi mama, iar acum eu. Din discutiile cu nutritionistii, am aflat ca e mai sanatos sa folosim untura in alimentatie decat margariana sau alte grasimi, fiind mult mai bine asimilata de orgasnism deoarece este un produs natural”, ne-a declarat indragita interpreta de muzica populara.

Prajitura maramureseana cu untura de porc

Ingrediente:

200gr untura, 5-600gr faina, 4 oua, 150-200gr zahar, 1 praf de copt, 2-4 plicuri de zahar vanilat, 1 esenta vanilie, o mana de nuca sfaramata si prajita, 150-200gr nuca macinata, un borcan de dulceata de gutui sau de prune (posibil sa mai trebuiasca inca o jumatate de borcan), zahar pudra si scortisoara ca sa dam pe deasupra

Mod de preparare:

Punem toate ingredientele ca sa facem aluatul, pe care il framantam cu mana (o gospodina simte la mana daca mai trebuie adaugata faina). Se intinde aluatul in tava, pe hartia de copt, cu mana sau cu sucitorul. Pe urma se intinde dulceata, nuca macinata peste dulceata, iar la final un sfert din aluat asezam peste nuca macinata. Punem la cuptor la 170 de grade pentru 35-40 de minute, dupa care se scoate din cuptor, se lasa putin la racit si se presara zaharul pudra si scortisoara. Se poate servi si calda, dar cel mai bine o servim dupa cateva ore sau chiar a doua zi, ca sa nu se simta prea mult untura de porc.

Timp de preparare:

60 de minute

 

Read More

Cighir de porc – reteta recomandata de Daniela Condurache

decembrie 10, 2016
/
by root
/ /
Comments Closed

cighir„Este o reteta din cele mai vechi timpuri, din Moldova, mancam preparatul asta de Sarbatori. De Pasti, folosim carne de miel, verdeata multa si punem si un ou la mijloc, iar de Craciun facem cighirul cu carne de porc”, ne-a declarat Daniela Condurache.

Cighir de porc

Ingrediente:

Carne de porc, ficat, plaman alb, maruntaie, ceapa, foi de dafin, piper, 2 linguri faina, usturoi, marar, nucsoara, 2 oua, sare, piper

Mod de preparare:

Este o compozitie asemanatoare cu drobul, numai ca este facuta din porc atunci cand se apropie Craciunul. Se ia carne nici prea grasa, nici prea slaba, pe care o dam prin masina, iar alaturi se topeste ceapa la foc mic, ceapa trebuie sa fie doar muiata cu sare si foaie de dafin, nu calita. E foarte important sa nu uitam sa adaugam sare si sa tinem focul mic. Cand punem celelalte ingrediente, scoatem foaia de dafin. Punem piper, amestecam toata compozitia cu doua linguri de faina, putin usturoi ras pe razatoarea mica, verdeata (de preferinta marar), un pic de nucsoara, doua oua bine batute (ca sa fie pufoase), apoi punem totul intr-o tava mare in prapure. Se fac e fapt niste chiftelute, iar fiecare chifteluta este invelita in prapur. Chiftelutele se fac din ceapa, usturoi, carne in randuri, un pic de ficat, un pic de plaman alb, un pumn de miez de paine inmuiat in lapte. Maruntaiele clocotesc cu sare, se scurg si se dau prin masina ca sa fie puse in compozitia cu carne. Putem praji chiftelutele, parjoalele, pe o parte si pe alta pana devin aramii sau le putem pune la cuptor. Se mananca cu mamaliguta moale si cu harbuz murat.

Timp de preparare:

90 de minute

 

 

 

 

 

 

Read More

Dorin Negrau: „Palaria transilvaneana nu trebuie sa ne lipseasca din garderoba ”

decembrie 7, 2016
/
by root
/
in Moda
/
Comments Closed
images

„Dracula din Transilvania”, cum i se spune peste granite designerului Dorin Negrau, introduce in colectiile sale elemente traditionale romanesti, spre incantarea mesterilor populari cu care colaboreaza, dar si a americanilor care le cumpara.

De ce preferati influentele traditionale pentru creatiile dvs.?

Dorin Negrau: Daca e sa iau in calcul ca am crescut intr-o casa cu un iubitor de folclor autentic romanesc, adica tatal meu, probabil ca mi-a intrat in sange. Si atunci mi-am propus sa promovez tot ce inseamna valorile traditionale romanesti, mestesug, arta, sa le readuc in actualitate, pentru ca avem intr-adevar o bogatie nestemata in vesmintele romanesti.

 

Ati reusit sa cuceriti si piata internationala. Ce parere au strainii despre elementele traditioanale romanesti?

N.: Sunt de-a dreptul curiosi sa vada cu ce mai vine nou Negrau in fiecare sezon. Dupa ce i-am obisnuit cu tot ce inseamna broderie manuala, de pilda, au fost fascinati! Am avut vanzari inclusiv la palariile cu pene, ceea ce m-a surprins cu adevarat. Au devenit o constanta mai ales la New York aceste vanzari. Ei se intreaba cu ce mai vine „Vampirul din Transilvania” nou, pentru ca asa imi spun mie. (rade)

 

Sunteti nascut, crescut in Transilvania…

N.: Da, de acolo vin si e important sa-ti gasesti o identitate pe care sa ti-o promovezi.

 

Vorbiti-ne putin despre procesul de realizare al pieselor dvs. de inspiratie traditionala. Colaborati cu anumiti mestesugari, cum ii gasiti?

N.: Colaborez direct cu mesterii traditionali romani, incerc sa ma informez in ceea ce ii priveste, dar si sa-i informez cu privire la termenele de livrare, pretul produsului lor. Nu e usor, pentru ca ei au un ritm al lor, munca lor difera de anotimp, prioritate avand munca campului. Timpul de livrare e mult mai lung vara, din cauza muncii campului. Ii caut pe la targuri, prin recomandari…

 

Mai sunt oamenii preocupati cu realizarea unor produse traditionale? Perceptia noastra, a celor de la oras, e ca asemenea produse sunt pe cale de disparitie…

N.: Da, bineinteles. Singura diferenta e ca traim niste vremuri in care trebuie sa integram aceste elemente traditionale intr-un vesmant contemporan. Eu, de exemplu, produc in serie deja o linie de camasi pentru birou care au elemente traditionale si pregatesc un soi de ie-chimono…

 

Spuneti-ne mai multe despre proiectele pe care le pregatiti in prezent!

N.: Am pregatit anul acesta un proiect special pentru piata romaneasca, de camasi unisex, cu detalii de broderie traditionala romaneasca. Si, cum ziceam, am in desfasurare o linie de ii-chimono, despre care nu pot detalia in acest moment.

 

Domnule Negrau, care sunt momentele in care sunteti mandru ca sunteti roman?

N.: Atunci cand primesc cate o fotografie de la un client de-al meu, in care poarta un produs de-al meu.

 

O ultima curiozitate mai avem: ce piesa vestimentara nu trebuie sa ne lipseasca din garderoba ?

N.: Palaria transilvaneana este, la ora actuala, piesa cea mai „must have” . Palaria saseasca, transilvaneana, purtata cel mai adesea de barbati, face furori in acest moment.

Read More

Andreea Constantin: “Rochiile Rhea Costa sunt prezente in magazinele din intreaga lume”

decembrie 5, 2016
/
by root
/
in Moda
/
Comments Closed
rhea-costa

In pragul implinirii a sapte ani de Rhea Costa in Romania, designerul Andreea Constantin ne vorbeste despre brandul pe care l-a creat si care face senzatie atat in tara noastra, cat si pe covorul rosu, la Hollywood.

Sunteti un roman de succes! Cat de greu v-a fost sa dati lovitura in lumea modei?

Andreea Constantin: Eu cred foarte tare in a-ti urma pasiunea, dar si a face lucrurile si, in general, a trai avand un scop care este mai mare decat tine. Nu am cautat succesul, ci am facut pas dupa pas in drumul pe care mi l-am ales, incercand sa fac lucrurile in fiecare clipa mai bine. Am avut primul contact cu zona de fashion intai ca model, apoi ca stilist, iar lansarea Rhea Costa a venit firesc, din joaca mea cu materialele, din dorinta de a crea.

Tinutele create de dvs. sunt purtate de celebritati internationale precum Britney Spears, Geena Davis, Gigi Hadid. Cum ati reusit sa cuceriti piata internationala?

A.C.: Rochiile Rhea Costa sunt prezente de cativa ani in magazine din intreaga lume, fiind apreciate nu doar pentru frumusetea si confortul pe care il ofera, ci si pentru croiala si finisajele impecabile, si pentru felul cum se adapteaza diferitelor siluete, masuri, dar si culturilor locale care influenteaza alegerile femeilor. In plus, cel mai des primim un feedback despre cum se simt femeile, indiferent din ce colt al lumii sunt, atunci cand aleg Rhea Costa: feminine, puternice, increzatoare.

Ce deosebeste Rhea Costa de alte branduri fashion?

A.C.: Stilul Rhea Costa este feminin, modern, inovator, fiind in acelasi timp natural si elegant. Romantic, senzual, dar puternic. Eu cred ca un design bun trebuie sa se armonizeze cu silueta ta, pentru a-ti pune in evidenta feminitatea, iar in acelasi timp sa treaca testul timpului in ceea ce priveste calitatea. Cred ca fiecare femeie este unica si folosesc acest lucru in procesul creativ si in productie. Toate produsele pe care le cream si dezvoltam sunt probate nu pe modele, ci pe femei normale, asigurand un fit perfect pentru orice masura, orice silueta, complimentand corpul si urmandu-i miscarile firesti, fiind astfel confortabile in orice activitate si adaptandu-se ritmului vietii femeii moderne.

Care sunt gusturile romancelor in materie de haine si accesorii, in comparatie cu femeile din alte tari?

A.C.: Femeile din Romania sunt foarte frumoase, elegante si foarte atente la detalii, de la hainele pe care le aleg, la accesoriile care le completeaza stilul foarte bine definit.

Si ce le puteti sfatui pe romance in ceea ce priveste evitarea unor greseli?

A.C.: Le-a sfatui sa nu le fie frica de greseli, sa aiba curaj, sa experimenteze, sa se joace.

Ce piese vestimentare ne recomandati pentru aceasta toamna?

A.C.: O rochie versatila din crep, lungime midi, ”day to night”, o rochie neagra sau in tonuri de pietre pretioase, care poate fi purtata la birou, la un pranz de afaceri, iar apoi accesorizata diferit pentru a deveni tinuta perfecta de cocktail sau eveniment. O salopeta eleganta, o jacheta sau un sacou de catifea, un top pretios, de seara.

Ce proiecte pregatiti, ce surprize ne rezerva Rhea Costa in acest sezon?

A.C.: Prima surpriza sunt rochiile din colectia capsula Party, disponibile acum in showroom-ul Rhea Costa din Bucuresti si pentru comenzi on-line pe www.rheacosta-shop.ro. Lansam apoi colectia de rochii de mireasa Rhea Costa Bridal la New York, in cadrul International Bridal Week si pregatim aniversarea a sapte ani de Rhea Costa in Romania, cu o campanie speciala.

 

Read More

Saramura de crab de Dunare – reteta recomandata de Aneta Stan

decembrie 4, 2016
/
by root
/ /
Comments Closed
carp

“E o reteta pe care o stiu din tata in fiu, eu tragandu-ma dintr-o familie de pescari cu dota, adica profesionisti, din Cernavoda. Nu intamplator am lansat vara asta melodia Balada unui pescador!”, ne spune interpreta de origine dobrogeana.

Saramura de crab de Dunare

Ingrediente:

2-3 crabi de Dunare, faina, usturoi, ulei, sare si cateva bucati de ardei copt si iute ca ornament

Mod de preparare:

Saram bacatile de peste cu jumatate de ora inainte, il trecem apoi prin faina, ca sa arate mai frumos (cei care au probleme cu ficatul, ar trebui sa renunte la faina), si apoi il batem putin, ca sa se scuture excesul de faina. Il bagam dupa aceea la prajit intr-o cantitate mai marisoara de ulei, ca sa se prajeasca bine si sa iasa frumos la culoare. Il probam cu o scobitoare daca e suficient de bine prajit, daca il doresti mai rumenit, il lasi mai mult, daca nu, il lasi un pic mai alb. Dupa care il punem pe un platou. In timp ce se prajeste pestele, noi facem saramura din usturoi, care nu trebuie sa fie ca o pasta. Strivim usturoiul la pisalau, adaugam apa, sare si amestecam bine. Asta e toata saramura! Pestele e mai gustos prajit decat fript pe tabla, pentru ca asa se combina usturoiul cu uleiul de pe peste. Ornamentul il facem cu ardei copt, ardei verde iute si la mijloc putem face un trandafir dintr-o rosioara. Pofta buna!

Timp de preparare:

30 de minute

Read More

Iiana (Alina Gavriloiu): “Exista o sete a romanilor pentru straiele traditionale si stilizate”

noiembrie 30, 2016
/
by root
/
in Moda
/
Comments Closed

img_2628A lasat podiumurile internationale de moda pentru a pune pe picioare o afacere care are ca principala activitate reinterpretarea si comercializarea iilor romanesti. Astfel, spre surprinderea multora, modelul Alina Gavriloiu a devenit Iiana, un brand apreciat de romani si straini deopotriva.

 

De ce ti-ai dorit reinterpretarea iilor si a altor elemente ale portului popular romanesc?

Alina Gavriloiu: Cred ca suntem intr-o criza de identitate la nivel global, iar noi, ca romani, avem repere solide si inca multe valori traditionale neexploatate. In traditia romaneasca regasim multa emotie pozitiva, armonie si inspiratie, mai presus de tot este experienta reconectarii la origini. Cu multa munca si perseverenta, alaturi de echipa mea, am redefinit standardele pe acest segment, influentand atat cererea romanilor, cat si alte afaceri similare, iar asta ne bucura.

Scopul nostru este aducem un plus de valoare acestui segment, sa readucem la viata cat mai multe tinute traditionale arhaice, dar si sa cream straie romanesti moderne, din tesaturi elegante, inspirate din arta traditionala.

 

Care sunt sursele tale de inspiratie, colaborezi cu artisti populari, cat dureaza crearea efectiva a unei tinute? Detaliaza putin procesul de realizare al tinutele!

A.G.: Prima si cea mai valoroasa sursa de inspiratie sunt cartile vechi de la anticariat, dar si sfaturile catorva mesteri populari batrani. Straiele produse si comercializate pe www.iiana.ro nu se produc in serii mari in fabrici, tocmai pentru ca au finisaje migaloase artizanale ori sunt in intregime realizate manual. Pentru piesele stilizate, tesaturile sunt produse de noi in atelierul nostru din Oltenia ori sunt special create pentru noi in tari cu traditie in industria textila, precum Franta si Italia, pentru ca da, Romania sta prost la acest capitol, foarte prost, fabricile romanesti ori sunt inchise ori lucreaza in sistem lohn. Productia efectiva porneste de la ideile mele, care sunt apoi filtrate de inginerul textilist si transpuse in practica in prima faza de tiparista.

 

Se mai bucura de apreciere portul popular in randul romanilor?

A.G.: Exista o sete a romanilor pentru straiele traditionale si stilizate, insa realizate la calitate superioara. Pot spune ca noi, romanii, am ajuns sa ne saturam de hainele ,,mass market” din Occident.

aee9939626b157d03c13f9b27612940dIMG_0752

Este profitabil business-ul tau, merita sa te straduiesti sa reinterpretezi si sa comercializezi portul popular romanesc?

A.G.: Afacerea este profitabila doar in masura in care esti pasionat, pentru ca nu exista un castig imediat, iar investitia in materiale si in oameni este foarte mare. Straiele Iiana, accesoriile si piesele de mobilier se adreseaza romanilor care le iubesc si le inteleg.

img_3174

Ce surprize ne rezerva Iiana pentru acest sezon?

A.G.: Surprizele vor fi multe, echipa este in permanenta schimbare si foarte deschisa la tot ce este vechi si uitat, dar si la elementele moderne, tesaturile spectaculoase si croielile noi.

Eleganta romaneasca este comuniunea dintre traditional si modern.

 

 

 

Read More

Maica Filofteia: “Motivele traditionale romanesti sunt legate de Dumnezeu”

noiembrie 30, 2016
/
by root
/ /
Comments Closed
unnamed

Maica Filofteia a lucrat sute de modele traditionale romanesti. A indragit, mai mult decat orice pe lumea asta, lucrul de mana si a transmis mai departe, generatiilor tinere, modele preluate din diferite zone si gospodarii romanesti. Am stat de vorba cu Maica Filofteia Potcoava, nepoata Parintelui Dumitru Staniloaie, despre mestesug, Romania si apropierea de Dumnezeu.

Are 91 de ani si vederea n-o mai ajuta sa dibuiasca impusatura acului pe tesatura. A lasat deoparte “lucrul neinsufletit”, cum denumeste dansa tesutul, cusutul ori tricotatul, indeletniciri care au insotit-o din mica copilarie pana-n apropiere de 90 de ani. Acum ii tin companie amintirile despre o viata care-mi pare, de la primele sale destainuiri, pe deplin implinita.

unnamed-1

S-a nascut in Vladeni, la cativa zeci de kilometri de Brasov, si a invatat lucrul manual de la mama, de la parinti. Imi povesteste cu tihna ca e, de loc, de langa Codlea si acolo tarancile, in copilaria dansei, teseau, coseau, brodau. “Omul pune suflet in lucrurile pe care le face cu mana”, imi spune cu blandete, apoi continua pe acelasi ton povestea.

A lucrat intr-o fabrica de tesaturi, a fost angajata la o cooperativa mestesugareasca, care tinea de manastirea dansei, si-atunci a prins influente din Fagaras, Brasov sau comune precum Dumbravita, de la Bran, Buzau, pentru piesele sale. Statea doua, trei saptamani prin sate de romani si invata modele de la taranci, dupa care se intorcea acasa si incerca singura sa aplice modelele invatate, le tragea pe hartie, facea esantioane, masura…

“De copila am incercat sa lucrez la razboi, dar mama se necajea ca-i incurcam, de fiecare data, firele pentru ca eram prea mica si nu ajungeam cu picioarele la pedala. Chiar si boscorodita, tot nu ma lasam si mai incercam si maine, si poimaine, pana am stapanit mestesugul”, imi spune Maicuta Filofteia. Ca sa nu se prapadeasca invatatura deprinsa, a avut vreo 12 fete, pe cand era la cooperativa, pe care le-a invatat putin din tot cat stie.

O intreb pe Maicuta cum arata Romania dansei. “Ma doare, sufar ca ne-am indepartat de folclorul romanesc. Acum mi-am dat seama ca a inceput si biserica sa stranga tinerii in costume nationale. Acum parca a inceput sa tresara, sa rasara dorinta asta de-a tine vie traditia romaneasca. E important sa ne mentinem traditiile pentru ca sunt legate foarte mult de Dumnezeu. Multe dintre motivele nationale au nume bisericesti. De exemplu, exista o floare pe care am tot facut-o, i se spune Pomul Vietii sau Floarea Invierii. Se foloseste foarte mult crucea, de asemenea. Alta floare cu opt petale aduce cu Ziua Invierii, care e Ziua a opta. Era, pe vremuri, alta constiinta. Daca greseai, te indreptai. Eu asa le-am invatat pe toate fetele mele ca orice lucru pe care-l faci, si spalatul vaselor, si curatatul podelei, trebuie facut constiincios. Lucrul neinsufletit imediat te paraste, dar te si indreapta.”

“In orice casa in care am intrat, nu ma interesau bijuteriile sau covoarele persane, ci lucratura de mana, modelele traditionale romanesti. Mi-am facut odata un pardesiu cu toata partea din fata, de la umar la umar si pana jos, lucrata cu 15-20 de modele. A fost un prototip. L-am dat la o nepoata sa-l poarte. Tricotam ciorapi lungi, strampi, lucrati de sus pana jos. I-am purtat 70 de ani. Le faceam doar talpa noua atunci cand se rupea. Vara imi faceam talpa din bumbac la ciorapi, iarna, din lana. Cumparam fulare si din fulare faceam rochii. Daca mama m-ar fi tinut inchisa in casa, fara apa, fara mancare, doar ca sa lucrez, nu m-as fi plans, atat de mult mi-a placut lucrul de mana! Dar pe bani n-am lucrat niciodata. Avea tata o vorba: ‹Decat sa stai de pomana, mai bine lucrezi de pomana, ca oricine te pomeneste›”, incheie Maicuta Filofteia.

 

Read More

Tocana cu carnati – reteta recomandata de Veta Biris

noiembrie 29, 2016
/
by root
/ /
Comments Closed

carnati

„Este o mancare cu care eu am copilarit in comuna Veseus, din judetul Alba, pe care mama o gatea de multe ori. O mai gatesc si eu atunci cand mi-e dor de gusturile copilariei”, ne-a deschis Veta Biris apetitul.

Tocana cu carnati

Ingrediente:

Slaninuta sau carnati, faina, 1 ou, bulion, usturoi, smantana, tarhon, sare

Mod de preparare:

Punem ce avem prin casa, daca avem un pic de slaninuta, punem slaninuta, daca nu, carnati. Taiem slaninuta sau carnatii bucatele, le punem pe foc si le stingem cu un pic de bulion. Apoi facem o slobozeala, cum se zice pe la noi, cu un pic de faina, apa si ou. Slobozim tot in bulionul acela. Lasam sa fiarba un pic si apoi punem usturoi. Cand e aproape gata, punem smantana si tarhonul.  Iese un sos mai gros care se serveste cu mamagulita calda. E atat de gustos si simplu de facut!

Timp de preparare:

15-20 de minute

Read More