Author Archives Gabriela

Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria Mare

august 14, 2021
/ / /
Comments Closed
maria

 

Adormirea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mare) este una dintre cele mai importante sărbători creştine, iar, pentru români, este şi ocrotitoarea marinarilor. 

În unele părţi ale Moldovei, ziua de 15 august este considerată “a morţilor”, fiind pomeniţi toţi cei care au numele pornind de la cel al Sfintei Maria, iar în ziua praznicului, femeile merg la biserică şi duc struguri, prune şi faguri de miere, pe care le dau în amintirea răposaţilor.

Acum se redeschide perioada în care se pot face nunţi, încep târgurile şi iarmaroacele de toamnă, dar şi praznicele de pomenire a morţilor.

În dimineaţa zilei de Sântămărie femeile merg la biserică cu ofrandă din ciorchini de struguri copţi de la soiurile văratice sau numai boabele desprinse de pe ciorchini.

Mai multe lăcaşuri de cult din ţară care o au ca ocrotitoare pe Maica Domnului îşi serbează hramul.

De Sfânta Maria Mare, în Transilvania, femeile nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, aşezându-le la icoane. Astfel,  se familiile lor vor fi protejate de boli şi de necazuri.

Read More

Iuliana Tudor a revenit din vacanță cu forțe noi

august 11, 2021
/ / /
Comments Closed
iuliana-tudor-WhatsApp-Image-2021-07-25-at-18.31.50

Iuliana Tudor, prezentatoarea emisiunii „Vedeta populară’ de la TVR 1, a ales să-și petreacă vacanța de vară în România, în două zone de vis: Delta Dunării și Maramureș.

„Am stat câteva zile undeva pe brațul Sfântu Gheorghe. Tudor (fiul ei, n.r.) a prins pescuitului şi a stat aproape tot timpul cu undița. Ne-am plimbat cu barca pe brațe, ne-am încărcat de liniștea, frumusețea și magia Deltei. I-am povestit tot ce știu despre acest loc și, poate cel mai important, că avem datoria de a respecta și proteja acest spațiu unic. Fiecare dintre noi să ne facem trecerea prin Deltă cât mai discretă și fără urme, pentru a nu știrbi armonia de acolo’, a povestit vedeta TVR.

Apoi, Iuliana Tudor a traversat țara pentru a ajunge în Maramureș. „Maramureșul e o întreagă poveste. Dacă vrei să îl simți cu adevărat, trebuie să-l iei la pas. Apoi să stai la o vorbă cu oamenii locului și să le primești cu bucurie ospitalitatea. Am realizat multe spectacole și emisiuni în Maramureș. Dar l-am descoperit cu adevărat luându-l la pas. Căutați rădăcinile Maramureșului, oamenii care mai știu să ridice porți de lemn impunătoare, femeile care continuă să coasă cămăși vechi, bătrânii care încă își mai cânta of-ul într-o hore, bisericile aflate în patrimoniul UNESCO, Cascada Cailor sau Mocănița, Cimitirul Vesel sau Memorialul de la Sighet. Veți afla o lume frumoasă în care timpul se oprește!”, ne îndeamnă vedeta.

iuliana-tudor-222244704_377340347080542_4187451534840394446_n

Acum, Iuliana Tudor a revenit la muncă: ea a prezentat zilele trecute cea de-a 46-a ediție a Festivalului Internațional ” Cântecele Munților”, de la Sibiu, eveniment care va fi difuzat de TVR în septembrie.

Read More

Care este povestea unuia dintre cele mai frumoase castele din România, inspirat de chateau-urile din Franţa

iulie 21, 2021
/ / /
Comments Closed

 

poza

Aflat în localitatea Cetatea de Baltă, judeţul Alba, Castelul Bethlen-Haller pare desprins dintr-un peisaj idilic din Franţa și are o poveste care îi încântă pe turiștii care ajung aici.

Și nu e de mirare, mai ales că această construcţie a fost inspirată de un castel de pe Valea Loirei. Mai mult, povestea actuală e castelului este legată de vin, de plantaţii viticole ale Grupului Jidvei.

„Castelul Bethlen-Haller din localitatea Cetatea de Baltă a fost construit de tatăl cancelarului Transilvaniei, Miklos Bethlen, între anii 1560 şi 1624, în stil renascentist, având patru turnuri amplasate în cele patru colţuri, după modelul castelelor de pe valea Loirei“, spuneau la un moment dat reprezentanţii Jidvei.

De-a lungul timpului, Castelul Bethlen-Haller  a trecut prin numeroase transformări. Construcţia actualei clădiri a fost finalizată în anul 1624, iar între anii 1769-1773, castelul a fost reamenajat în stil baroc. În perioada în care a aparţinut familiei Haller, a fost realizată construcţia frontispiciului castelului, care până atunci avea doar cele patru turnuri. În prezent, castelul păstrează atât principalele elemente arhitecturale renascentiste, cât şi o parte dintre cele baroce, în spatele imobilului regăsindu-se un fost element decorativ ce poartă inscripţia „Anno 1773“.

După 1989, acesta a fost revendicat şi retrocedat familiei Haller, iar familia Necşulescu l-a cumpărat de la ultimul său descendent, în 1999. Claudiu Necşulescu şi tatăl său au readus la viaţă business-ul Jidvei în anii ’90 după o perioadă grea pentru unul dintre cei mai vechi producători de vinuri de pe plan local. Acum, Maria şi Ana Necşulescu, fiicele lui Claudiu Necşulescu, sunt implicate la rândul lor în business.

De-a lungul secolelor, castelul a cunoscut perioade de glorie, dar şi de decădere. A fost moştenit, donat, pierdut la cărţi, confiscat de autorităţi, răscumparat şi renovat, având peste 45 de proprietari. Însă astăzi este o adevărată comoară arhitecturală, un loc special ce merită vitat măcar o dată în viață.

Read More

Muzeul Naţional Cotroceni marchează a 30-a aniversare

iulie 9, 2021
/ / /
Comments Closed
1_muzeul_national_cotroceni

Muzeul Național Cotroceni împlinește azi 30 de ani de la înfiinţare. Cu acest prilej, iubitorii de artă vor putea admira două expoziţii care reflectă misiunea duală a muzeului de promovare a patrimoniului cultural şi sprijinire a tinerilor artişti.

Expoziţia „A fost odată la Cotroceni”  aduce în atenţia publicului ansamblul Cotroceni ca martor al perioadelor istorice, al interacţiunilor dintre stilurile arhitecturale, ca simbol al influenţelor şi al relaţiei dinte autoritatea conducătoare şi cultură, în etapele evoluţiei statului român modern.

Istoria ansamblului Cotroceni va ilustra patru perioade distincte, relevante în acelaşi timp şi pentru transformările prin care a trecut România: Mănăstire şi reşedinţă domnească (1679 – 1893) – în 1679, voievodul Şerban Cantacuzino încredinţează construcţia mănăstirii Cotroceni spătarului Mihail Cantacuzino, care combină stilul bizantin cu arhitectura şi arta românească, influenţată de renaşterea târzie italiană, în dezvoltarea stilului autentic brâncovenesc; Palat regal (1893 – 1947) – două secole mai târziu, arhitectul Paul Gottereau este însărcinat de regele Carol I să transforme Cotroceniul în reşedinţă pentru familia principelui moştenitor Ferdinand. Regina Maria, cel mai longeviv locatar al palatului, şi-a lăsat amprenta asupra ansamblului cu ajutorul arhitecţilor Karel Limman (în stilul Secession sau Art Nouveau) şi Grigore Cerchez (stilul neo-românesc); Palat al Pionierilor (1948 – 1976); Restaurarea palatului după cutremurul din 1977 – transformarea părţii vechi a palatului în muzeu naţional şi construirea unei noi aripi care va deveni în 1990 sediul Administraţiei Prezidenţiale (după 1977).

Conceptul curatorial şi design-ul expoziţiei sunt realizate de echipa Zeppelin Design, coordonată de Cosmina Goagea şi Constantin Goagea. Expoziţia „A fost odată la Cotroceni” este co-finanţată de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Cel de-al doilea proiect aniversar, expoziţia „Cotroceni Creativ Junior”, reuneşte lucrările câştigătorilor concursului cu acelaşi nume, dedicat copiilor cu vârste cuprinse între 10 şi 19 ani.

Competiţia, lansată pe 1 iunie, a urmărit valorificarea istoriei muzeului prin intermediul unor lucrări de arte vizuale. Au fost înscrise 44 de lucrări.

Credit FOTO: muzeulcotroceni.ro

Read More

TVR şi Crucea Roşie Română din nou împreună

iulie 4, 2021
/ / /
Comments Closed

Iuliana Tudor, Ambasador Crucea Rosie Romana
Televiziunea Română continuă parteneriatul de tradiţie alături de Crucea Roşie Română, iar în data de 4 iulie va transmite Gala Crucii Roşii, o ediție aniversară care marchează 145 de ani de activitate umanitară neîntreruptă a organizaţiei.

An de an, în acord cu misiunea sa, Televiziunea Publică susține campaniile inițiate de Societatea Naţională de Cruce Roşie din România prin realizarea şi difuzarea de programe speciale, transmisiuni, ştiri, precum şi prin difuzarea spoturilor tv din campaniile sociale.

Cea de-a 10-a ediţie a Galei îşi propune să facă o reverență în fața voluntarilor şi a angajaților Crucii Roşii Române, în semn de omagiu pentru istoria celei mai vechi organizații umanitare din țara noastră, dar şi pentru implicarea sa în pandemia SARS-CoV2. În cadrul emisiunii-eveniment vor fi difuzate mărturiile impresionante ale celor care s-au aflat în linia întâi şi au ajutat oamenii să se simtă în siguranță, materiale filmate de echipele TVR în puncte cheie din toată ţara.

La ediția aniversară a Galei Crucii Roşii, Ramona Săseanu, Director-General Interimar al SRTv, va acorda o distincţie specială în numele Televiziunii Române.

„Televiziunea Română şi Crucea Roşie Română au un parteneriat de tradiţie, concretizat în numeroase proiecte comune derulate în sprijinul oamenilor. Anul acesta se împlinesc 145 de ani de când Crucea Roşie Română scrie „Istoria Binelui” pentru românii aflaţi în situaţii vulnerabile. Cu acest prilej, Televiziunea Publică oferă Crucii Roşii Române o distincţie în semn de respect şi apreciere pentru efortul depus de atâtea generații de voluntari şi de personalul Crucii Roşii Române de-a lungul timpului, oameni care s-au implicat în evenimente majore precum cele două războaie mondiale sau alte momente grele declanşate de calamități naturale sau pandemii.”, declară Ramona Săseanu, DGI al SRTv.

Gazda şi producătorul ediţiei-eveniment este, aşa cum ne-a obişnuit, Iuliana Tudor, Ambasador al Crucii Roşii Române, care îşi aminteşte de primele momente alături de organizaţie.
„Am început această colaborare în 2009, prin realizarea Galei Crucii Roşii, apoi am lucrat alături de echipa organizaţiei sprijinind toate proiectele sale. Menirea mea a fost să ajut mereu, să fiu alături de oameni, de cei care ajută şi de cei care au nevoie de ajutor, iar mesajul proiectelor să ajungă la publicul larg. A fi parte din familia Crucii Roşii Române este onorant şi mă responsabilizează cu fiecare proiect tot mai mult.”

Gala Crucii Rosii 2021_credit foto Doru Ochescu

În cadrul emisiunii-eveniment, vor fi prezente personalități precum Raed Arafat – şef al Departamentului pentru Situații de Urgență şi vicepreşedinte al Organizaţiei Crucea Roşie Română, Valeriu Gheorghiță – preşedinte al Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, voluntari şi angajați din toate cele 47 de filiale, Ioan Silviu Lefter – Director General al Crucii Roşii Române şi alți reprezentanți ai organizației umanitare şi ai companiilor care au susţinut financiar campania socială „România salvează România” organizată de Crucea Roşie Română.

De asemenea, telespectatorii se vor bucura de reîntâlnirea cu Monica Anghel, Paula Seling, Ionuț Ungureanu, trupa Cobzality sau grupul de copii „Sunetul muzicii” condus de Cristina Manoliu, care au acceptat să susţină pro bono momente artistice, iar de la ora 22.00 vor putea urmări, în direct, iluminarea Spitalului Colțea, primul sediu al Crucii Roşii Române.

Read More

5 retete cu miel pentru masa de Paste

mai 1, 2021
/ / /
Comments Closed
miel

Daca preferati la masa de Paste carnea de miel, aceasta se poate savura sub forma de ciorba, stufat sau ca friptura suculenta, alaturi de garnituri care sa-i intesifice gustul.

Friptura de miel cu usturoi si rozmarin

Ingrediente:
1 bucata pulpa de miel, curatata de pielite si grasimea in exces, 1 lingura de paprika dulce, 1 lingurita piper, 2 linguri de rozmarin maruntit, 3-4 catei de usturoi, 2 linguri de otet balsamic, 1 lingura sare
pt. sos: 100 de ml. de vin rosu, 2 linguri de sos worcestershire, 1 lingura de zahar brun, cateva fire de rozmarin verde pentru decor

Mod de preparare:
Se curata pulpa de miel, intreaga, de pielite si seu. Se poate si dezosa si apoi lega cu sfoara de bucatarie.
Intr-un castronel, se amesteca bine-bine: sarea, usturoiul tocat marunt, rozmarinul, paprika, piperul si otetul balsamic, pana se formeaza o pasta omogena.
Cu aceasta pasta se freaca bine carnea peste tot, apoi se asaza in tava in care se va coace, se acopera (cu foile de aluminiu) si se lasa timp de o ora la marinat, la temperatura bucatariei.
Se incinge cuptorul la 190 de grade, in tava se adauga o ceasca de apa fierbinte, se sigileaza bine folia de aluminiu si carnea se da la cuptor. Dupa o ora, se intoarce pe partea cealalta, se acopera la loc si se coace mai departe.
Dupa alte 45 de minute de coacere, se indeparteaza folia de aluminiu si se inteapa carnea cu furculita, cat mai adanc (catre os). Daca ies sucuri clare, inseamna ca friptura este gata, se unge cu sosul din tava si se mai da la cuptor cat sa se rumeneasca.
Pentru sos: se adauga in tava in care s-a fript mielul vinul rosu si sosul worcestershire. Se pune tava pe foc iute (la aragaz) si se da in clocot, racaind toate bucatelele prinse pe fund. Deindata ce toate s-au desprins, sosul se strecoara prin sita intr-o craticioara, se adauga zaharul brun si se fierbe pana se reduce la jumatate (va avea consistenta ciocolatei topite).

Friptura de miel in vin rosu

Ingrediente: 500-600g pulpa, piept sau spata de miel, 2 fire ceapa verde, 2 linguri ulei masline, 250 ml vin rosu sec, 2 catei usturoi, rozmarin, cimbru, dafin, sare, piper

Mod de preparare:
Spalam carnea de miel si o tinem 10min in apa rece . Punem uleiul in tava de friptura si ceapa verde maruntita.
Carnea o impanam cu un catel de usturoi taiat fasii si o asezam in tava peste ceapa. Adaugam in tava restul de usturoi maruntit, sarea, piperul si presaram peste carne cimbru, dafin si rozmarin proaspat.
Dam la cuptorul incins pentru 15 min la foc mediu. Se scoate apoi tava din cuptor si se adauga peste carne jumatate din cantitatea de vin.
Se baga din nou tava la cuptor timp de 20-30 de minute, la foc potrivit, pana se fragezeste carnea.

Friptura de miel cu legume

Ingrediente: 700 g pulpa de miel cu os, doi cartofi mari, 2 morcovi, 3 rosii micute, 2 pahare vin alb, sare, piper, cimbru, 3 felii de slanina, 6 catei usturoi, ulei
Mod de preparare:
Mielul se freaca cu sare si otet pentru a inlatura mirosul, se spala bine, se cresteaza de-a lungul si se pune la marinat cu 24 de ore inainte de pregatire.
Pentru marinare se asaza intr-un vas stropit bine cu un pahar de vin alb, se sareaza, pipereaza si presara cu cimbru pe ambele parti si se inconjoara de 3 catei de usturoi feliati, se tine acoperit la frigider.
Pentru friptura, mutam pulpa de miel intr-un vas termorezistent sau o tava mai mare, in crestaturi o impanam cu feliute de slanina si ustuoriul feliat.
inconjuram mielul de legumele taiate mari, sarate si piperate, deasupra il ungem cu 3 catei de usturoi presati. Stropim bine cu ulei, mielul si legumele, turnam o jumatate de pahar de apa si il punem la cuptor la foc mediu (180 grade). il intoarcem dupa 30 de minute si adaugam un pahar de vin alb.

Ciorba de miel cu tarhon si smantana

Ingrediente: 1 kg. carne de miel, 2 morcovi, 1 telina mica, 3 linguri de orez, 200 ml smantana grasa, 2 galbenusuri, tarhon, ardei iuti, 1 ceapa, 2 linguri de otet

Mod de preparare
Carnea de miel se spala foarte bine, se taie bucati si se lasa cateva ore in apa cu 2 linguri de otet. Se pune apoi la fiert in 4 l de apa rece. Se lasa sa fiarba o ora la foc mic. Separat se calesc in ulei morcovii rasi pe razatoarea cu ochiuri mari , telina si ceapa tocata cat mai fin. Se adauga in ciorba si se mai lasa sa fiarba 20 de minute, se pune orezul spalat bine.
Se sareaza dupa gust, se pune otet de pe ardeii iuti ca sa acrim ciorba si se stinge focul. Se bat galbenusurile cu smantana peste care se toarna treptat un polonic din supa apoi se adauga in oala.

Stufat miel cu spanac

Ingrediente: 2 lingurite ulei de masline, 6 cepe verzi, taiate fin, 3 catei de usturoi, taiati felii subtiri, 2 ardei grasi galbeni, taiati betisoare, 450 g file de miel fara os, taiat fasii, 1 ¼ cana rosii taiate, din conserva, ¾ lingurita sare, ¾ lingurita ghimbir macinat, 2 pachete (300 g fiecare) de spanac tocat inghetat, dezghetat si scurs, ¾ cana iaurt simplu degresat, 1 lingura faina

Mod de preparare:
Intr-o caserola termorezistenta, se incinge uleiul la foc potrivit. Se adauga ceapa verde si usturoiul si se tin pe foc, amestecand des, 2 minute sau pana cand ceapa devine frageda.
Se mareste putin focul, se adauga ardeiul gras si se tine pe foc 2 minute sau pana devine crocant-fraged. Se adauga mielul, rosiile si ghimbirul si se mai tin pe foc 3-4 minute sau pana cand carnea nu mai este roz.
Se adauga spanacul si se tine pe foc 2 minute sau pana se incalzeste si devine fraged.
Intr-un castronel, se amesteca iaurtul si faina. Se adauga in cratita, se amesteca si se tin pe foc 2 minute sau pana se absorb bine in spanac.

Read More

Iuliana Tudor, interviu emoționant cu unul dintre cei 1,5 milioane de vârstnici din România care suferă de singurătate!

aprilie 26, 2021
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2021-04-28T153239.324
Originară din zona Ardealului, Maria Ilie, Mama Maria, cum i se mai spune, a ajuns la 83 de ani, singură. Chiar dacă și-a pierdut soțul și fiica, nu și-a pierdut energia și optimismul, căci credința în Dumnezeu a ajutat-o să-și ducă viața și destinul până la capăt. Acum are însă nevoie de un ajutor.
Farmaciile Dr.Max se alătură Asociației Niciodată Singur– Prietenii Vârstnicilor pentru a susține una dintre cele mai sensibile comunități din România, cea a persoanelor senioare, cu vârste de peste 65 de ani care trăiesc, cel mai adesea, într-o izolare dezolantă. Depinde de noi să ajutăm și putem face acest lucru într- un mod atât de simplu!
Prin campania Alături de oameni, Dr.Max va dona câte un leu pentru fiecare produs marca proprie Dr.Max cumpărat de clienții săi în perioada 01 Aprilie – 31 Mai 2021. Donațiile se vor transforma în ajutor esențial primit de bătrânii din București, Brăila, Constanța, Pitești, Ploiești, Târgoviște, Iași și Cluj-Napoca.

Haideți să fim cu toții alături de cei peste 1,5 milioane de vârstnici din România care suferă de singurătate!
Read More

Buna Vestire- Obiceiuri și tradiții la români

martie 25, 2021
/ / /
Comments Closed
53172774_2061553203879710_2177563159399759872_n

Sărbătorită de români pe 25 martie, Blagovestenia este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfinței Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbatorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește.

Conform tradiției românești, ziua de Buna Vestire se mai numește și Ziua Cucului, deoarece acum va cânta pentru prima dată cucul, vestitor important în viața omului.

Se mai spune că dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, era un semn rău.

Mai există și obiceiul ca, în această zi, să se numere de câte ori cucul își cântă numele, număr care ar descoperi câți ani mai avem de trăit.

În unele zone ale țării, de Buna Vestire, există obiceiul ca pomii să fie amenințați cu un topor și să fie stropiți cu țuică, fiindcă așa vor avea roade bogate.

De Blagoveștenie se mănâncă pește, pentru a fi tot anul “ca peștele în apă”;

În această zi, gospodinele nu au voie să pună ouă sub cloșcă, fiindcă puii vor ieși cu două capete și cu patru picioare.

La o așa zi mare, cum e ziua Bunei Vestiri, e bine să punem pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor, care ne vor veghea tot restul anului.

Se mai spune că, așa cum va fi vremea în ziua de Blagoveștenie, așa va fi și în ziua de Paște.

Read More

Descoperă Covasna, tărâmul magic al mofetelor și al apelor minerale

martie 11, 2021
/ / /
Comments Closed

csokas_feredo_sphere

Orașul Covasna, numit și “stațiunea mofetelor și a celor 1000 de izvoare de apă minerală”,  cu  un climat de depresiune intramontană, adăpostit de curenți și vânturi puternice, datorită culmii împădurite din împrejurimi, cu aer puternic ozonat bogat în aerosoli rășinoși și ioni negativi, este stațiunea balneoclimaterică (permanentă) a mofetelor și a apelor minerale. De altfel, datorită activităților post-vulcanice, în județul Covasna izvorăsc sute de izvoare de apă minerală. Acestea pot fi folosite atât pentru cură internă, cât și pentru cură externă, sau pot fi consumate ca apă de masă. Baia cu apă minerală îmbunătățește circulația periferică, iar combinarea acestui factor terapeutic cu CO2, sub formă de mofetă, creează un efect vasodilatator. Aerul bogat în ioni negativi din stațiunea Covasna este o sursă de vitamine a sistemului nervos.

Sănătatea începe din natură

Una dintre bogățiile naturale cu care țara noastră se poate mândri este mofeta. Termenul provine din latinescu „mephitis” care înseamnă „emanație puturoasă”, astfel că mofetele sunt emanații de gaze naturale dintr-o sursă vulcanică cu un conținut de 95 – 98 % bioxid de carbon. Acestea pot apărea prin crăpăturile scoarței terestre în fazele finale ale activității vulcanice, prin foraje, prin degazeificarea apelor minerale, sau pot fi făcute artificial.

Atuurile mofetelor?

Deși mofete se mai găsesc și în Franța, Italia, Insula Java sau în Parcul Național Yellowstone (SUA), cele din România sunt unice prin emanațiile de gaz uscat, foarte bogat în dioxid de carbon (cum deja am amintit), un factor terapeutic foarte eficient.

Gazul mofetic este produsul activității post-vulcanice, fiind o emanație de gaze, compusă mai ales din dioxid de carbon (CO2), folosită în tratamentul balnear. Fiind mai dens decât aerul, CO2 este captat într-o încăpere amenajată în trepte, unde pacienții fac baie uscată în gazul vindecător. În plus, pe lângă CO2, gazul mofetarian mai conține şi alte gaze de emanaţie vulcanică: amoniac, sulf, heliu şi radon, în cantitate mică, care sporește pătrunderea în tegument a moleculelor de CO2. Deși efectul curativ este atribuit dioxidului de carbon, mai multe studii au observat efectele pozitive ale radonului asupra sănătății oamenilor care trăiesc în medii cu radiații de fond ridicate, demonstrând un efect potențial asupra sistemului imunitar (Pratzel, 1997).

Mofetele din zona Covasna, spre exemplu, sunt unice în Europa prin concentrația de CO2 din gazele de mofetă. Acţiunea gazului mofetarian este directă asupra musculaturii netede a vaselor de sânge mai ales la nivelul arteriolelor, și este considerată superioară medicamentelor vasodilatatoare periferice. Terapiile cu mofetă sunt benefice pentru circulație, sprijinind funcția intelectuală, renală, sexuală și ținând departe bolile cardiovasculare. Iar cele mai recente observații arată că mofetele ajută inclusiv în curele de detoxifiere. ” – (dacă trebuie să citez pe cineva)….

Baza de tratament de la Turism Covasna este singura care deține 3 mofete situate direct pe sursa primară de gaz cu concentrație de 98 % CO2, cu efect vasodilatator asupra tegumentului în zona cufundată în gaz. În plus, sporește creșterea fluxului circulator periferic, la care se adaugă creșterea circulației musculare (prin dizolvarea CO2 în plasmă) determinând o scădere a rezistenței periferice, scăderea tensiunii arteriale, refacerea țesuturilor ischemice după procese trombotice, permițând astfel dezvoltarea circulației colaterale.

Unde se găsesc mofete naturale?

În țara noastră, mofete naturale se găsesc la Covasna, Băile Tușnad, Borsec, Buziaş, Balvanyos, Malnaş Băi, Harghita Băi, Sângeorz Băi, Slănic Moldova, Vatra Dornei.

Ce indicații au mofetele? Iată cele mai importante:

  • Afecțiuni cardiovasculare: infarct miocardic vechi;
  • Cardiopatia ischemică, stări post flebite profunde la minimum 6 luni după faza acută. HTA;
  • Bolile dermatologice: psoriazis, eczeme cronice;
  • Bolile sistemului nervos: afecțiuni ale sistemului nervos periferic (poliradiculonevrite, neuropatia diabetică) afecțiuni ale sistemului nervos central (sechele după AVC, nevroza astenică);
  • Afecțiuni ginecologice și endocrine, tulburări ale funcției sexuale;
  • Aparatului locomotor: PR, spondilopatii, artroze și poliartroze;
  • Afecțiuni asociate: afecțiuni metabolice și de nutriție (diabet zaharat și complicațiile sale, ulcer cronic de gambă, hiperuricemie, obezitate, dislipidemie, limfedem), cardiopatie ischemica instabilă, tulburări de ritm, insuficiență cardiacă decompensata, hipertensiune arteriala stadiul 3, insuficienta renala, afecțiuni respiratorii, afecțiuni acute, tumori maligne (cancer de orice tip).

Atenție, mofetele au și unele contraindicații, pe care e bine să le cunoști:

  • Tulburări de ritm, fibrilația;
  • Epilepsie;
  • Intervenții chirurgicale recente;
  • Stări cașectice, anemie;
  • Hemoragii de orice cauză;
  • Psihopatii, psihoze;
  • Afecţiuni în stadiu acut, boli infecţioase, boli venerice;
  • Tumori maligne (cancer de orice tip);
  • Decompensare cardiacă avansată.

 

Ți-am atras atenția și ți-am stârnit curiozitatea? Descoperă și tu minunata zonă a Covasnei, cu frumusețile ei și beneficiile oferite pentru sănătate. Pentru mai multe informații, accesează site-ul https://visitcovasna.com/.

 

 

Read More

Mucenici pentru ziua de 9 martie. Rețeta de acum 100 de ani

martie 8, 2021
/ / /
Comments Closed
Untitled collage - 2021-03-07T180811.658

Pe 9 martie, din cele mai vechi timpuri, se împart mucenici. Iată o retetă de mucenici care a apărut pentru  prima oară în cartea de bucate “Buna Menajera”  de Ecaterina dr. S. Comșa (prima dintre multele editii ”moderne” a apărut în 1902).

„Ia făină bună, după trebuință, plămădește și frământă aluatul până ce se face ca de pâine, lăsându-l ca să se dospească; apoi se ia cu bucata dintr’insul, se adună pe o masă, se împletește în patru sau în doua, se fac colăcei și se dau în cuptor ca să se coacă; în vremea aceasta se pregătește sirop legat așa de gros, ca cel de turte de Crăciun, punând și apa de flori; apoi, având mai multe nuci curățite și pisate cu zahăr și puțina scorțisoară, scoate-i din cuptor, când sunt copți, și unge-i c’o măturică de pană unul câte unul cu sirop; pe urmă se presară cu nucă și se servesc.”
Aceasta este varianta de mucenici moldovenești – „colacei” aromati, spre deosebire de cei muntenești, care sunt mult mai mici și nu se dau la cuptor, ci, după decuparea cu o forma metalică (rezultand „opturi” de 5-8 centimetri), se fierb în apa îndulcită (cu zahăr sau cu miere și câteva picături de esență de rom) și, apoi, se servesc, adăugând lichidului scorțișoara și nuci mărunțite.
Servirea mucenicilor muntenești se face în castronele, simbolizând lacul în care au fost aruncați cei 40 de Mucenici din Sevastia pe data de 9 martie. În zeama din bol se mai pot adăuga coaja de portocală rasă, migdale sau nuci exotice mărunțite și ele, ori, după gust, picaturi de esență de vanilie.

Read More