Author Archives Gabriela

The Grand Heritage – primul eveniment din România care poziționează arta tradițională românească pe cea mai înaltă treaptă a artizanatului

noiembrie 27, 2017
/ / /
Comments Closed
În perioada 23 – 25 noiembrie 2017 a avut loc ediția inaugurală a evenimentului The Grand Heritage – primul proiect din România care așază arta tradițională românească acolo unde îi este locul, în topul manufacturilor internaționale, în imediata vecinatate a luxului artizanal. Arta autentică românească este, în esență, un meșteșug desăvârșit în secole, de cei mai pasionați dintre noi, cei înzestrați cu un talent nativ de a transforma banalul în excepțional.
Evenimentul de deschidere a avut loc în data de 23 noiembrie, în galeria comercială The Grand Avenue, în prezența a numeroși invitați, care au putut admira îndeaproape tehnica prelucrării sticlei, a lutului sau a lânei de la acei maeștri populari care au, probabil, cele mai frumoase povești despre arta noastră tradițională. De asemenea, cei prezenți au putut degusta din cele mai reusite produse românești, oferite de partenerii evenimentului, care au pregătit delicatese culinare după rețete vechi de sute de ani.
Alături de invitați s-a aflat și Iuliana Tudor, binecunoscuta realizatoare și prezentatoare TV, una dintre mai înfocate susținătoare a tradițiilor noastre populare, care a reiterat ideea ca avem o datorie morală de a pastra și transmite mai departe generațiilor viitoare toate aceste elemente care definesc spiritul și caracterul autentic românesc.
Elena Kuji Buteică, reprezentant al Asociației Creatorilor Independenți, a susținut că demersul de susținere a valorilor tradiționale trebuie să se regăsească în fiecare dintre noi: “Sufletul poporului român este reprezentat de acești meșteșugari desăvârșiți în arta lor. Ei ne cinstesc istoria, tradițiile și ne învață să păstrăm frumosul viu și nealterat acum, precum și în viitor. Avem o bogație de cultură, o moștenire prețioasă ce merită atenția și dedicarea noastră pentru a o perpetua mulți ani de acum încolo.”
Momentul cel mai emoționant al zilei a fost mini-recitalul corului Sunete Vesele, un grup format numai din copii, care a cântat câteva melodii culese și adaptate din folclorul românesc.Artiștii populari prezenți la prima ediție The Grand Heritage sunt următorii:
DSC_1351
  • Ioan Alexandru Rotar din Târgu Mureș, județul Mureș, este un artist sticlar și meșter popular pentru care sticla nu mai are nici un secret. Are o dibăcie fantastică și reușește să transforme acest material în cele mai spectaculoase obiecte, multe produse fiind realizate pe loc: figurine din sticlă, globuri de toate mărimile, ustensile, stilouri și multe, multe altele.
  • Constantin Mischiu din Horezu, județul Vâlcea, este un meșter popular și creator de artă tradițională, specializat în ceramica de Horezu, cea care este inclusă de UNESCO în Patrimoniul Cultural Imaterial
  • Antoaneta Nadu din Bechet, județul Dolj, este un artist popular și creator de artă tradițională, specializat în tehnica covoarelor oltenești, realizate din lână naturală, după catastife vechi și care integrează motive autentice românești. Tehnica de țesut a covoarelor tradiționale românești, cunoscută sub denumirea de ‘scoarță’ a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, ca parte a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, de Ziua Națională a României, în data de 1 Decembrie 2016.
  • Ileana Hotopilă din Ulma, județul Suceava, este meșter și artist popular, specializat în ouă încondeiate sau ‘închistrite’, așa cum sunt cunoscute în zona Bucovinei. O femeie extrem de talentată, cu har de la Dumnezeu și cu dorința de a transmite mai departe din tehnica pe care a învățat-o încă de când avea zece ani, când a pictat primul său ou. Astăzi, face ouă încondeiate pentru Paște, dar și pentru Crăciun, la care lucrează tot anul.
  • Ecaterina Diulescu din Craiova, județul Dolj, este o învățatoare care a renunțat la catedră pentru a se dedica pasiunii de a tricota. De aici și până la a conduce un adevărat atelier de tricotaje cu motive tradiționale românești nu a mai fost decât un pas. Astăzi, Ecaterina și echipa ei sunt specializate în pulovere și piese unicat, care ajung în colecții private din toată lumea.
  • Jorj şi Olimpia Dimitru din București au descoperit pasiunea pentru olărit târziu, însă dragostea față de lut i-a făcut să se perfecționeze într-un timp foarte scurt și, astăzi, sunt cunoscuți în toată lumea pentru operele care le ies din mâini. Lucrează pe o roată de olar manuală, pe care o învârt singuri atunci când modelează ceramica, pentru că numai astfel simt fiecare detaliu al obiectului pe care îl fac. Lutul este unul special, adus de la Cristuru Secuiesc, fiind preparat de un specialist în domeniu, astfel că vasele, clopoţeii şi tot felul de alte lucruri din ceramică pe care le confecţionează să reziste cât mai mult.
  • Mariana Lăcrămioara Ionescu din Pitești, județul Argeș, este un artist popular, creator de artă tradițională, specializată în articole textile și broderii. Zonele subcarpatice Argeş şi Muscel excelează prin tehnica broderiilor, cu o mare varietate de puncte. Lucrările Marianei sunt bazate pe tehnica şabacului sau ajurului. Mai întâi sunt trase fire, numărul acestora fiind strâns legat de complexitatea motivelor decorative ce vor fi lucrate. Decorul este realizat apoi cu fire de bumbac, in sau mătase, în culoarea fondului sau în fire colorate. La final , urmează o altă tehnică veche – dantela croşetată cu mâna, motivele folosite fiind geometrice, vegetale si florale.
  • Mihaela Moldoveanu din București este meșter popular fascinat de ia românească, ce muncește necontenit pentru a omagia această piesă vestimentară adânc înrădăcinată în spiritul autentic românesc.
DSC_1487
Pentru că toate aceste lucruri sunt atât de prețioase pentru noi, românii, am ales să onorăm aceste valori în cel mai indicat loc din București – The Grand Avenue – acolo unde se afla cele mai importante branduri internaționale de lux, pentru că, în esență, luxul și artizanatul au foarte multe lucruri în comun – se cizelează în timp, ambele sunt realizate cu pasiune și cu multă îndemânare și ambele reprezintă oglindirea valorilor cele mai de preț pentru cei care le realizează.
Partenerii comerciali ai evenimentului The Grand Heritage sunt Felice, Borsec, Valeputna și Zimbria.
Read More

Cele mai frumoase paduri din Romania

august 3, 2017
/ / /
Comments Closed

padurea
Sunt multe locuri in tara noastra care merita vazute si savurate. Un weekend in mijlocul naturii va poate incarca bateriile, asa ca iata a selectie a unora dintre cele mai frumoase paduri din Romania.

padurea bogatii
Padurea Bogatii
Situata in judetul Brasov, Padurea Bogatii este o rezervatie naturala infiintata in 1980. Padurea Bogatii este una dintre cele mai reprezentative paduri de foioase de la noi din tara, cu fagi amestecati cu goruni si carpeni. si, in functie de noroc, va puteti intalni cu mistreti, caprioare sau alte animale salbatice.

padurea mociar
Padurea Mociar
In drum spre statiunea Sovata, in apropiere de satul Nadasa, se afla cea mai batrana padure de la noi din tara. Pe o suprafata de 569 de hectare, la altitudinea de 400 de metri, gasiti Padurea Mociar, din care izvoraste paraul cu acelasi nume.
Circa 300 de arbori au varste cuprinse intre 650 si 720 de ani, iar jumatate dintre stejari s-au uscat “de batranete”.

padurea cozia
Cozia
In zona Parcul Național Cozia sunt paduri aluviale cu Arin Negru, paduri dacice de fag, stejar, carpen si zone cu grohotisuri si ravene, tufarisuri alpine si fanețe montane ce adapostesc o gama diversa de flora si fauna specifica lanțului meridional al Carpaților. Lor se adauga sase specii de mamifere: ursul brun, lupul, rasul, liliacul comun, liliacul mare cu potcoava si liliacul cu urechi late, doi amfibieni: ivorasul-cu-burta-galbena si tritonul cu creasta, precum si sapte specii de nevertebrate radasca (protejata in mod special), cosasul transilvan, croitorul mare al stejarulul, croitorul cenusiu al stejarului, cosasul-de-munte-cu-picioare-rosii, o specie de greiere endemica pentru zona Cozia si un carabus din specia Carabus variolosus.

padurea-letea
Padurea Letea
La 23 de kilometri nord-vest de orasul Sulina, intre bratele Chilia si Sulina, se afla Padurea Letea, cu o varsta apropiata de cea a Mociarului: 700 de ani. Se intinde pe circa 3.000 de hectare si este cea mai nordica padure subtropicala a Europei. Nu trebuie sa uitati de caii salbatici de la Letea.

padurea caraorman
Padurea Caraorman
Padurea Caraorman: declarata in anul 1940, monument al naturii, este o padure de stejari (de peste 30 m inaltime ), frasin, plop, cu desisuri si vegetatie cataratoare de tip mediteranean: liane ce ating 25 m precum si plante agatatoare cum ar fi: vita de vie salbatica, iedera, hameiul, curpenu. Aici se afla cel mai mare stejar din Delta Dunarii, cu o varsta de 400 de ani si o circumferinta de patru metri, stejar numit “Stejarul ingenunchiat”, datorita ramurilor ce s-au intins pana pe pamant.

Read More

Sarbatoare mare: Lasata secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului

iulie 31, 2017
/ / /
Comments Closed
lasata secului

In popor este cunoscut si sub denumirea de Postul Sfintei Marii sau Sântamariei. Este un post care ii pregateste pe crestini pentru cele doua mari praznice din luna august: Schimbarea la Fața (6 august) si Adormirea Maicii Domnului (15 august).

Postul Sfintei Marii este un post aspru, daca tinem seama de faptul ca Biserica Ortodoxa ne cere ajunare pâna la ora 15:00, in zilele de luni, miercuri si vineri, iar dupa aceasta ora, ne cere sa consumam mâncare uscata.

Nici in celelalte zile, nu avem parte de un post usor: marti si joi se manânca fara ulei, iar sâmbata si duminica avem dezlegare la untdelemn si vin. Facem mentiunea ca in Pravila Mare se precizeaza ca in acest post avem dezlegare la untdelemn si vin si in zilele de marti si joi.

In Postul Sfintei Marii avem o singura dezlegare la peste, pe 6 august, când praznuim Schimbarea la Fata a Domnului, pe Muntele Tabor.

Pentru linistea acelor crestini, care din motive binecuvântate, nu se pot abtine de la mâncare pâna la ora 15:00 si nici nu pot urma recomandarea Bisericii de a mânca fara ulei, adica o mâncare cât mai uscata, Sfântul Ioan Gura de Aur spune: “Stapânul nostru e blând si cu omenie, nu ne cere nimic peste puterile noastre.”

Postul Sfintei Marii este un post cu data fixa, incepe in fiecare an pe 1 august si se termina in ziua Adormirii Maicii Domnului (15 august).

Read More

Top 5 destinații de vacanță din România, recomandate de Iuliana Tudor

iulie 27, 2017
/ / /
Comments Closed
IULIANA-TUDOR-1

Iuliana Tudor, vedeta TVR  care promovează de mulți ani muzica populară și tradițiile românești, ne-a făcut un TOP al locurilor din România pe care le recomandă cu drag.

Care este locul din țara noastră pe care îl vizitezi cu plăcere de fiecare dată?

România e frumoasă oriunde. Depinde de noi dacă o ajutăm să fie atrăgătoare și pentru alții. Pentru mine, rădăcina este în Prahova, la Băicoi, locul unde n-am născut. De acolo îmi iau energia și forța! Apoi Sibiul, Timișoara, Sighișoara, Clujul, Bucovina, Maramureșul, Brașovul, Delta, toate sunt locuri unde aleg să petrec vacanțe și să-i arăt fiului meu că are o țară unică!

Din punct de vedere culinar, care zonă a țării ți se pare cea mai ofertantă și de ce?

Doamne, aici m-ați lovit:). Păi, cum să pot alege eu vreodată între brânza de Sibiu, plăcintele din Moldova, prăjiturile din Banat sau ciorbele de acasă din Muntenia…

Citiţi întreg interviul AICI.

Read More

Cum sa faci dulceata fara zahar

iulie 24, 2017
/ / /
Comments Closed

dulceata
Este sezonul fructelor, asa ca nu trebuie sa ratati momentul de a prepara o dulceata gustoasa. Pentru cei care aleg un stil de viata echilibrat, iata reteta fara adaos de zahar.

Ingrediente:

500 grame de fructe (capsune, cirese, visine)

zeama de la o jumatate de lamaie

300  ml suc de mere (daca este posibil fa-l tu acasa, nu cumpara din comert decat daca gasesti tot fara adaos de zahar)

Mod de preparare:

Spalam fructele, le punem intr-un bol si le stropim cu zeama de la lamaie. Punem apa peste ele doar cat sa le acopere. Punem sucul de mere la fiert si il lasam sa clocoteasca pana scade la jumatate din cantitatea pe care am pus-o. Daca nu lasam sucul suficient sa fiarba dulceata nu va rezista in timp, mai ales ca nu are nici zahar.

Scurgem bine apa si  punem fructele in oala cu sucul de mere, la fiert.

In timp ce fierb fructele, la suprafata lor o sa apara o spuma. O curatam cu o lingura si o aruncam. Le lasam sa fiarba pana se ingroasa, iar cand dulceata a atins consistenta dorita o oprim.

Turnam dulceata in borcane le inchidem si le lasam timp de 48 de ore la caldura, invelite.

Read More

Obiceiuri si traditii de Sfantul Ilie

iulie 20, 2017
/ / /
Comments Closed
sfantul

Biserica Ortodoxa Romana il sarbatoreste joi pe Sfantul Ilie Tesviteanul, celebrat drept facator de minuni si aducator de ploi in perioada de seceta.

Sfantul Ilie a venit pe lume cu peste 800 de ani i. Hr., in tinutul Tesvi din Galaad, intr-o familie de preoti, intr-o perioada in care iudeii se inchinau idolilor si zeilor straini, pe vremea imparatului Ahab. Se spune ca la nasterea sa tatal sau a vazut oameni imbracati in alb invelindu-l in scutece de foc si, dandu-i numele, i-au dat sa manance o flacara, simbol al ravnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul intregii sale vieti.

Legendele spun ca Sfantul Ilie a fost gospodar, dar cu o fire foarte iute. El si-ar fi ucis parintii veniti in vizita si a mers apoi la Dumnezeu si si-a cerut iertare, primind un car si un bici de foc pentru a-i ucide pe diavolii care il stapaneau. in traditia populara, Sfantul Ilie este prezentat ca mergand pe cer intr-un car cu roti de flacari, tunand si lovind diavolii cu biciul de foc. Se mai spune ca este aducator de ploaie si ca poate provoca furtuni puternice. Multe legende spun sa Sfantul Ilie nu si-a incheiat misiunea pe pamant, el ridicandu-se la cer si asteptand acolo sfarsitul lumii, pentru a se lupta cu capetenia diavolilor.

De ziua Sfantului Ilie, oamenii nu lucrau, pentru a nu cadea grindina, si nu mancau mere, pentru ca grindina sa nu fie de marimea acestora. Tot in aceasta zi, femeile mergeau la biserica si dadeau pomana pentru morti din roadele gospodariei. in dimineata acestei zile se culeg plante de leac, in special busuioc, care sunt puse apoi la uscat, iar femeile duc busuioc la biserica pentru a fi sfintit dupa care, intoarse acasa, il pun pe foc, iar cenusa rezultata o folosesc in scopuri terapeutice.

De Sfantul Ilie, romanii isi amintesc si de sufletele mortilor, in special de sufletele copiilor morti. Femeile chemau copiii straini sub un mar, pe care il scuturau si dadeau de pomana merele cazute. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea mortilor (Mosii de Sant-Ilie), iar la casele gospodarilor sunt organizate praznice.

De Sfantul Ilie, la sate, apicultorii recoltau mierea albinelor. Recoltarea mierii se facea numai de catre barbati imbracati in haine de sarbatoare, ajutati de catre un copil, femeile neavand voie sa intre in stupina. Dupa recoltarea mierii, cei din casa, impreuna cu rudele si vecinii invitati la acest moment festiv, gustau din mierea noua si se cinsteau cu tuica indulcita cu miere. Masa festiva avea menirea de a asigura belsugul apicultorilor.

Sant-Ilie marcheaza si miezul verii pastorale, data la care le era permis ciobanilor sa coboare in sate, pentru prima data dupa urcarea oilor la stana. Cu aceasta ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau in dar iubitelor sau sotiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multa migala.

Tot in 20 iulie se tin mai multe targuri sau petreceri campenesti, precum Targul de fete de pe Muntele Gaina din judetul Alba, in timp ce la Covasna are loc nedeea mocaneasca “Sant Ilie la romani”, la Sacele se desfasoara “Targul feciorilor de la Sacele”, la Polovragi – “Nedeea de la Polovragi” , iar la Falticeni – “sezatoarea”.

Read More

Cea mai curata apa din lume se gaseste in Romania. E vorba de “Apa sfanta” a dacilor

iulie 18, 2017
/ / /
Comments Closed

rau
In Muntii Bucegi, la 1.300 de metri altitudine, se gasesc sapte izvoare a caror apa uimeste, fiind considerata cea mai pura din intreaga lume.

Intre frumoasele Lacuri Bolboci si Scropoasa, la cota 1.300, tasnesc din munte sapte izvoare ce sunt si subiectul a numeroase legende, care le atribuie proprietati magice, Muntii Bucegi ascuzand intre stancile plesuve o adevarata comoara naturala.

Mai exact, Cascada 7 Izvoare cade de pe o stanca impunatoare, la baza careia se intinde un covor de apa. Oamenii muntelui spun ca de aici isi luau dacii apa si, odata cu ea, forta si energia.
In plus, sursa de apa din Bucegi a facut obiectul unor studii de laborator inca din 1927, cand s-a confirmat ca apa de acolo este extrem de curata.
Studiile au fost reluate si cativa ani mai tarziu, iar rezultatul a fost acelasi: indicatorii apei au un standard de calitate extrem de ridicat. Nivelul de bacterii este aproape de zero, la fel ca si cantitatea de azotati si azotiti.

Au urmat si alte cercetari, inclusiv ale institutelor din strainatate, iar rezultatele au ramas, de fiecare data, neschimbate. Se presupune ca cele sapte izvoare sunt chiar “apa sfanta” a dacilor. Acestia credeau ca izvoarele aveau puteri miraculoase de vindecare. De altfel, pe scuturile de lupta ale dacilor se afla si simbolul celor sapte izvoare misterioase din locul pe care chiar il numeau “Zona Nemuririi”.

Cu un debit de aproximativ 400 de litri pe secunda, apa izvoraste dintr-o grota in care se afla un imens lac subteran care nu a secat niciodata. Cercetatorii au doua ipoteze privind puritatea apei celor “sapte izvoare”. Prima se refera la faptul ca este posibil sa treaca printr-un camp magnetic, fiind curatata astfel de toate impuritatile.

A doua ipoteza implica existenta unui zacamant de argint pe langa care trec izvoarele, fiind impiedicata astfel dezvoltarea bacteriilor. Totusi, nu se stie daca vreuna dintre aceste variante este cea reala, astfel ca zona ramane in continuare invaluita in mister. Potrivit bioenergeticienilor, in zona exista energii pozitive foarte puternice. De altfel, de-a lungul vremii, au existat si marturii ale unor oameni care au sustinut ca s-au vindecat miraculos de anumite boli.

Read More

Casuta din povesti: Doi frati din Bistrita au construit o locuinta ecologica unicat, din lemn, paie si muschi de copac

iulie 14, 2017
/ / /
Comments Closed

casabio1
Doi frati din Singeorz-Bai au construit o casuta unica, din paie, lemn si muschi de copac, care atrage ca un magnet turistii din toate colturile lumii dornici sa locuiasca intr-un loc rustic, dar totusi modern.

In casuta construita de Paul si Cristian Axinte, oamenii pot auzi noaptea, prin peretii construiti din paie, greierii, iar dimineata pasarile cum cânta. O astfel de experienta inedita cauta zeci de turisti peste hotare, dar, mai nou din România, in casuta desprinsa parca din povesti. Mica si totusi incapatoare, rustica si in acelasi timp moderna, foarte vesela, casuta primeste cu usile deschise pe oricine vrea sa-i treaca pragul.
Casuta de poveste are 80 de metri patrati este la mare cautare in rândul celor care apreciaza natura si traiul ecologic.

Ideea aceste casute i-a venit lui Paul, care, in urma cu mai bine de un deceniu, a plecat in strainatate, unde a intâlnit-o pe Ann, intr-o casuta asemanatoare cu cea pe care a construit-o in România, s-a casatorit si au impreuna trei copii. Cei doi tineri au hotarât sa isi amenajeze o casuta asemanatoare cu cea in care s-au cunoscut si acasa, in România.

Au construita casuta in vârf de deal, lânga statiunea Singeorz-Bai. Locuinta a fost ridicata din baloti de paie si totul a durat doi ani, iar costurile au depasit 10.000 de euro.

La parter casuta are doua dormitoare, ambele cu intrari separate iar la etaj e bucataria si livingul integrat. semineul care asigura incalzirea casei, realizat de un sculptor celebru din zona este si el unul deosebit, iar scara ingusta, sculptata manual, asigura accesul de la dormitoarele amenajate la parter la livingul si bucataria de la etaj. Pe acoperis, printre muschi si flori aduse din strainatate te poti relaxa in voie si poti admira orasul de la inaltime.

Când nu sta familia in casuta, Cristian Axinte o inchiriaza, pentru noapte petrecuta aici turistii platesc aproximativ 40 de euro, iar pentru toata casa pretul poate ajunge si la 100 de euro.

Sursa; Mediafax

Read More

Cum isi pastrau sanatatea taranii români acum un veac. Munca fizica, izvor de sanatate

iulie 13, 2017
/ / /
Comments Closed

taranci
Aerul curat, igiena corporala, curatenia vestimentara si alimentatia sanatoasa erau metodele prin care românii se fereau de boli acum un secol. Se credea ca munca este, de asemenea, un aliat impotriva imbolnavirii, in vreme ce trândavia ducea la boala.

Taranii erau sfatuiti de medic sa manânce si sa doarma in functie de munca prestata. ”Omul slabanog, cu sanatate subreda, o poate intari, poate deveni un om zdravan daca se hraneste bine, daca tine corpul curat si se fereste de betie si de obiceiuri rele. Ne putem prelungi viata prin traiul cumpatat si regulat” ii sfatuia doctorul I. Felix pe taranii români in cartea ”Povete despre starea sanatatii”, aparuta in 1902.

Munca era metoda de mentinere in forma recomandata de medici. Se credea ca cei care nu lucreaza multa vreme, isi pierd obiceiul de a lucra. ”Oamenii care stau toata ziua la un loc se imbolnavesc, stomacul si inima lor nu lucreaza bine”, se spunea in cartea de acum un secol.

Potrivit specialistului in medicina, doar omul sanatos isi putea indeplini toate indatoririle fata de tara si fata de familie. ”Prin munca creste puterea corpului, cu cât omul lucreaza mai regulat, cu atât devine mai voinic, de vreme ce nelucrarea slabeste corpul. Nelucrarea vatama pe lânga corp si sufletul” , se mai spunea in cartea scrisa in 1902.

Femeilor li se atragea atentia ca sulimanurile folosite pe post de machiaj sunt nesanatoase: ”Frumusetea corpului se strica prin necuratenie si viata neregulata. La fetele si la femeile sanatoase, rumeneala obrajilor ce au primit-o de la Dumnezeu este cea mai frumoasa nu o mai putem infrumuseta prin dresuri, vopseluri si sulimanuri. Este urât si vatamator sanatatii obrajii cu dresuri si sulimanuri care sunt otravioare”, mai preciza I. Felix.

Corsetele doamnelor de la oras si incaltamintea cu toc erau considerate elemente care afectau starea sanatatii. ”Ar fi o nenorocire daca tarancile s-ar obisnui sa poarte corsete strâmte pe care si femeile si fetele de la oras au inceput sa le lepede fiindca sunt primejdioase. Sunt foarte vatamatori pantofii si ghetele fetelor si femeilor cu calcâie (tocuri) inalte si inguste, nu numai picioarele au sa sufere de asemenea incaltaminte, ci intreg corpul pentru ca ele fac pasul nesigur. Asemenea, la cizma cu tocuri, piciorul fuge inainte si se simte strâns. Cizma si gheata strâmta impiedica circulatia sângelui in picior si face bataturi”, explica medicul in 1902. taranii erau invatati sa poarte vara haine de in sau de bumbac, iar iarna, din lâna.

Foto: dragusanul.ro

Read More

Castraveti murati la soare – o reteta romaneasca traditionala

iulie 12, 2017
/ / /
Comments Closed
castraveti

Va mai aduceti aminte populara carte de bucate a Sandei Marin in vremea copilariei ? Mamele si noastre foloseau aceasta carte ca sursa de inspiratie, pastratoare a traditiei culinare romanesti.

Va oferim reteta originala de castraveti murati la soare, aparuta pentru prima data in anul 1938, sub titlul: “Castraveti in saramura, pentru vara”

“Se aleg castraveti tineri si foarte proaspeti. Se spala in apa rece si se taie putin din capete.

Daca sunt castraveti mai grosi care trebuie sa se mureze repede, se despica putin la mijloc in lungime, cu un cutit. Se pune apa la fiert cu sare, in proportie de 50 g de sare la 1 l de apa. Dupa ce a dat cateva clocote, se da la o parte sa se limpezeasca.

Se asaza castravetii in borcan, se pun printre ei catei de usturoi, iar deasupra se acopera cu crengi de marar. Se toarna saramura fierbinte si se leaga cu hartie pergament. Daca borcanul este de sticla, pentru a nu plesni, se infasoara intr-o carpa uda.

Se pune la soare si se lasa 2 — 3 zile. Intre timp se vantura zeama de doua, trei ori. Dupa ce sunt bine murati, se tin la rece si se consuma dupa trebuinta.”

Read More