Cum isi pastrau sanatatea taranii români acum un veac. Munca fizica, izvor de sanatate

iulie 13, 2017
/ /
Comments Closed
/

Cum isi pastrau sanatatea taranii români acum un veac. Munca fizica, izvor de sanatate

iulie 13, 2017
/ / /
Comments Closed

taranci
Aerul curat, igiena corporala, curatenia vestimentara si alimentatia sanatoasa erau metodele prin care românii se fereau de boli acum un secol. Se credea ca munca este, de asemenea, un aliat impotriva imbolnavirii, in vreme ce trândavia ducea la boala.

Taranii erau sfatuiti de medic sa manânce si sa doarma in functie de munca prestata. ”Omul slabanog, cu sanatate subreda, o poate intari, poate deveni un om zdravan daca se hraneste bine, daca tine corpul curat si se fereste de betie si de obiceiuri rele. Ne putem prelungi viata prin traiul cumpatat si regulat” ii sfatuia doctorul I. Felix pe taranii români in cartea ”Povete despre starea sanatatii”, aparuta in 1902.

Munca era metoda de mentinere in forma recomandata de medici. Se credea ca cei care nu lucreaza multa vreme, isi pierd obiceiul de a lucra. ”Oamenii care stau toata ziua la un loc se imbolnavesc, stomacul si inima lor nu lucreaza bine”, se spunea in cartea de acum un secol.

Potrivit specialistului in medicina, doar omul sanatos isi putea indeplini toate indatoririle fata de tara si fata de familie. ”Prin munca creste puterea corpului, cu cât omul lucreaza mai regulat, cu atât devine mai voinic, de vreme ce nelucrarea slabeste corpul. Nelucrarea vatama pe lânga corp si sufletul” , se mai spunea in cartea scrisa in 1902.

Femeilor li se atragea atentia ca sulimanurile folosite pe post de machiaj sunt nesanatoase: ”Frumusetea corpului se strica prin necuratenie si viata neregulata. La fetele si la femeile sanatoase, rumeneala obrajilor ce au primit-o de la Dumnezeu este cea mai frumoasa nu o mai putem infrumuseta prin dresuri, vopseluri si sulimanuri. Este urât si vatamator sanatatii obrajii cu dresuri si sulimanuri care sunt otravioare”, mai preciza I. Felix.

Corsetele doamnelor de la oras si incaltamintea cu toc erau considerate elemente care afectau starea sanatatii. ”Ar fi o nenorocire daca tarancile s-ar obisnui sa poarte corsete strâmte pe care si femeile si fetele de la oras au inceput sa le lepede fiindca sunt primejdioase. Sunt foarte vatamatori pantofii si ghetele fetelor si femeilor cu calcâie (tocuri) inalte si inguste, nu numai picioarele au sa sufere de asemenea incaltaminte, ci intreg corpul pentru ca ele fac pasul nesigur. Asemenea, la cizma cu tocuri, piciorul fuge inainte si se simte strâns. Cizma si gheata strâmta impiedica circulatia sângelui in picior si face bataturi”, explica medicul in 1902. taranii erau invatati sa poarte vara haine de in sau de bumbac, iar iarna, din lâna.

Foto: dragusanul.ro